Daniel Dăianu: Consolidarea bugetară trebuie continuată chiar și în contextul noului șoc energetic
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a arătat că programul de corecție bugetară a dus la un deficit mai mic decât cel estimat anterior, respectiv 7,65% din PIB față de ținta de 8,4%. Acest rezultat a fost influențat de restructurarea PNRR, de reducerea cheltuielilor cu dobânzile, de scăderea unor cheltuieli bugetare și de creșterea veniturilor.
Potrivit acestuia, Guvernul are ca obiectiv un deficit de 6,2% din PIB în acest an și nu ar fi necesare noi taxe în afara celor deja incluse în pachetele existente. În același timp, el a subliniat că măsurile de sprijin pentru economie, în contextul crizei energetice, trebuie adoptate fără a devia de la acest parcurs.
„Programul de corecţie bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ţinta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB faţă de 8,4% din PIB (în varianta cash). Această performanţă s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul şi subvenţiilor mai mici, precum şi creşterii unor venituri bugetare. Guvernul ţinteşte un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe şi impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”, a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 21-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Un nou şoc energetic”.
Dăianu a indicat că intervențiile statului ar trebui să fie temporare și direcționate către sectoare esențiale, precum agricultura și transporturile, iar veniturile suplimentare generate de creșterea prețurilor la energie ar trebui utilizate pentru sprijinirea celor afectați.
Creșterea datoriei publice este o vulnerabilitate majoră pentru economie
Președintele Consiliului Fiscal a atras atenția că nivelul datoriei publice, aflat în jurul a 60% din PIB, a crescut semnificativ față de 39% în 2019. În lipsa unor măsuri de corecție, acesta a avertizat că datoria ar putea ajunge la 80% din PIB în următorii ani.
El a explicat că această evoluție reprezintă o vulnerabilitate, în special în contextul costurilor de finanțare ale statului. În același timp, a subliniat că stabilizarea datoriei depinde de continuarea consolidării fiscale și de controlul cheltuielilor bugetare.
„Este bine că Guvernul a decis continuarea plafonării tarifului la gaz pentru 2026 şi că se va prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază. Intervenţia statului de atenuare a impactului războiului din Orientul Mijlociu trebuie să aibă în vedere câteva repere: nu trebuie să fie periclitată consolidarea bugetară; trebuie să fie ajutate sectoarele esenţiale pentru economie (agricultura şi transportatorii); ajutorul să fie temporar; ceea ce câştigă statul din creşterea preţurilor la energie să fie utilizat pentru compensarea celor care au nevoie de sprijin. Companiile care au profituri excepţionale din creşterea preţului energiei să fie impozitate suplimentar (windfall gains tax)”, scrie Daniel Dăianu.
Reducerea deficitului depinde de îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale
Daniel Dăianu a afirmat că reducerea deficitului sub 4% din PIB în următorii ani ar putea fi posibilă dacă România reușește să îmbunătățească semnificativ colectarea veniturilor fiscale, în special prin reducerea diferențelor la TVA și la impozitul pe profit.
Acesta a descris această măsură drept un obiectiv major, care implică atât voință politică, cât și capacitatea de a gestiona interesele divergente din economie. Nivelul scăzut al veniturilor bugetare a fost calificat drept o problemă de securitate națională, în contextul presiunilor asupra bugetului public.
Totodată, el a atras atenția asupra riscurilor externe care pot afecta procesul de consolidare, inclusiv evoluțiile geopolitice, conflictele internaționale sau schimbările din sistemul financiar global.
„Creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite) este un „război” intern pe care România trebuie să îl câştige; aici se vor testa şi voinţa politică, precum şi capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Nivelul scăzut al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate naţională, date fiind presiunile mari asupra bugetului public. Trebuie să avem în vedere relaţia dintre rata de creştere a PIB nominal (rata reală plus deflatorul) şi costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice). În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe; aceste şocuri pot fi produse de evoluţii geopolitice, războaie (precum cel din Orientul Mijlociu), de efecte nefaste ale unui nou val de dereglementare a sectorului financiar şi de expansiunea activelor cripto, de erodarea independenţei unor bănci centrale. De aceea, este necesar ca procesul de consolidare fiscal-bugetară să nu deraieze, fără a neglija însă aspecte de coeziune socială şi echitate”, a afirmat Daniel Dăianu.
Aderarea la zona euro depinde de stabilitatea fiscală și de controlul inflației
În ceea ce privește adoptarea monedei euro, Dăianu a explicat că acest obiectiv nu poate fi atins fără deficite bugetare reduse, inflație stabilă și o datorie publică sustenabilă.
El a subliniat că problemele economice ale României nu sunt generate de lipsa apartenenței la zona euro, ci de deciziile de politică fiscală și bugetară. De asemenea, a menționat că diferențele față de alte state, precum Bulgaria, trebuie analizate în funcție de specificul fiecărei economii și de regimul monetar aplicat.
În opinia sa, consolidarea fiscală rămâne un element esențial inclusiv pentru îmbunătățirea ratingului suveran al României, în condițiile în care menținerea unui deficit ridicat ar putea afecta evaluarea țării pe piețele financiare.
„Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3% din PIB) şi o inflaţie joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenenţa la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară. Comparaţia care se face cu Bulgaria, în termeni de aderare la zona euro, subestimează rolul consiliului monetar în guvernanţa publică din ţara vecină, un regim de politică monetară introdus acum circa trei decenii pentru a stăvili mari turbulenţe financiare, economice şi sociale. Aderarea la zona euro are o semnificaţie geopolitică mai mare în condiţiile actuale şi prefigurabile”, a explicat Daniel Dăianu.
