Avertisment de la Cotroceni. Radu Burnete: Economia noastră nu mai poate crește

Consilierul prezidențial Radu Burnete avertizează că România și economia globală intră într-o perioadă marcată de instabilitate permanentă, transformări economice greu de anticipat și schimbări tehnologice accelerate. În cadrul Summitului ANIS, oficialul de la Cotroceni a susținut că modelul economic care a susținut creșterea României în ultimele decenii se apropie de final și a atras atenția asupra modului necontrolat în care inteligența artificială este deja utilizată în administrația publică.

Radu Burnete: „Trebuie să ne obișnuim cu instabilitatea sistemică”

Prezent la Summitul organizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), consilierul prezidențial Radu Burnete a transmis un mesaj de avertizare privind transformările economice și geopolitice care afectează întreaga lume.

Potrivit acestuia, actuala perioadă de instabilitate nu reprezintă o situație temporară, ci o nouă realitate globală cu care statele, companiile și societățile vor trebui să învețe să funcționeze.

„Eu v-aș sugera, mai degrabă, să vă obișnuiți cu tipul acesta de instabilitate sistemică. Pentru că ea nu-i doar în România. Ea e pe toată planeta și nu cred că va trece curând. Noi va trebui să facem lucruri în acest nou mediu: mai puțin predictiv, mai puțin stabil, cu niște transformări mari, ale căror consecințe nu le putem anticipa”, a declarat Radu Burnete.

Consilierul prezidențial a explicat că actualul context economic și tehnologic schimbă profund regulile după care au funcționat economiile moderne în ultimele decenii.

„Aș vrea mai degrabă să vă fac la final o invitație. Dar ca să vă fac invitația asta, aș vrea să vă împărtășesc câteva gânduri pe care le am ca să înțelegeți de ce vă spun ce vă spun la fiecare”, a adăugat acesta.

Cele cinci mari momente care au schimbat economia României

În discursul său, Radu Burnete a făcut o analiză istorică a dezvoltării economice a României și a identificat cinci mari perioade pe care le consideră „salturi de competitivitate”.

Potrivit acestuia, fiecare etapă a adus schimbări majore în productivitatea și structura economiei românești.

„Primul în 1830, după tratatul de la Adrianopol. Al doilea, după Războiul de Independență, 1880. Al treilea, în perioada interbelică. Al patrulea era în anii șaptezeci, cu industrializarea forțată a comuniștilor. Și al cincilea salt de productivitate s-a produs, cred eu, imediat după aderarea la Uniunea Europeană”, a afirmat Burnete.

Oficialul consideră că perioada de creștere accelerată susținută de aderarea la UE începe să își consume resursele, iar economia României va trebui să găsească noi motoare de dezvoltare.

„Economia României nu mai poate crește ca în ultimii 30 de ani”

Consilierul prezidențial susține că avantajele care au alimentat dezvoltarea economică din ultimele două decenii încep să dispară treptat.

„Cred că suntem la finalul unui ciclu de competitivitate. Economia noastră nu mai poate crește cum a făcut-o în ultimii 20-30 de ani. Fie că e forță de muncă ieftină, fie că e energie ieftină, fie că sunt avantaje fiscale, de care și industria dumneavoastră a beneficiat și a crescut senzațional”, spune Radu Burnete.

Acesta a explicat că România va trebui să își redefinească modelul economic într-un context global mult mai competitiv și mai puțin predictibil.

Potrivit lui Burnete, tehnologia și capacitatea de adaptare vor deveni elementele decisive pentru următoarea etapă de dezvoltare economică.

Inteligența artificială va schimba radical economia și administrația

O mare parte a discursului susținut la Summitul ANIS a fost dedicată impactului pe care inteligența artificială îl va avea asupra societății și economiei.

Radu Burnete consideră că AI-ul reprezintă o tehnologie cu impact sistemic, comparabil cu marile revoluții industriale sau tehnologice din trecut.

„Noi avem această nouă tehnologie de uz general, inteligența artificială, care cu certitudine va schimba foarte multe lucruri. Chiar dacă mulți dintre noi nu știm exact să punem degetul pe rană.”

Oficialul spune că adevăratul efect al inteligenței artificiale nu va veni doar din automatizare, ci din capacitatea de a reconstrui complet instituțiile și procesele economice.

„Tipul acesta de tehnologie de uz general schimbă o paradigmă de productivitate când reușim să redesenăm sistemele, să redesenăm compania, să redesenăm administrația, utilizând această nouă tehnologie”, a explicat acesta.

Avertisment privind folosirea AI în instituțiile statului

Consilierul prezidențial a atras atenția că administrația publică din România utilizează deja instrumente de inteligență artificială, însă fără reguli clare sau standarde de securitate.

Potrivit lui Burnete, utilizarea necontrolată a unor platforme AI gratuite poate genera probleme serioase legate de securitatea datelor și de funcționarea instituțiilor.

„Aici vă spun un lucru care mă îngrijorează. Adminstrația românească a început să adopte aceste tehnologii. Fiecare o folosește după capul lui: modele free, nu știm ce punem acolo, nu știm ce scoatem.”

Oficialul a spus că folosirea acestor instrumente este deja foarte răspândită în sistemul public.

„Să știți că se folosește atât de des, încât eu am învățat să identific în funcție de formatare dacă un document este făcut cu Claude, GPT, Grok și așa mai departe.”

Radu Burnete consideră că statul trebuie să intervină rapid pentru a crea un cadru clar privind utilizarea inteligenței artificiale.

„Și cred că trebuie să oprim repede acest vest sălbatic. Nu în sensul în care să interzicem utilizarea AI, dar trebuie făcut un cadru un pic controlat”, a declarat consilierul prezidențial.

Apel către industria IT pentru un „grup de reflecție”

În finalul discursului, Radu Burnete a lansat o invitație către reprezentanții industriei IT și ai mediului privat pentru realizarea unor grupuri de lucru care să contribuie la definirea politicilor publice în domeniul tehnologiei și competitivității economice.

Potrivit acestuia, rolul administrației prezidențiale este de a aduce împreună diferite zone ale societății pentru a construi consens în jurul unor direcții strategice.

„Ceea ce pot eu să fac la Cotroceni este să adun mai multe zone din societate și să încep să generez un compromis sau o idee pe care să o împingem înainte.”

Oficialul consideră că România are nevoie de măsuri rapide și de consens politic pentru a putea răspunde transformărilor economice și tehnologice care urmează.

„Haideți să facem acest grup de reflecție, îmi place mie să-i spun. Împreună să vedem care sunt acele două-trei lucruri pe care le putem face relativ repede și care au nevoie de consens politic”, a declarat Radu Burnete.