Avantajele competitive ale României. Cristian Păun: „Vom rămâne rupți în fund, privind nostalgici la pământurile noastre bogate”

Avantajele competitive ale României. Cristian Păun: „Vom rămâne rupți în fund, privind nostalgici la pământurile noastre bogate”

SURSA FOTO: Facebook, Cristian Păun - Cristian Păun

Publicat de Georgiana-Natalia la 24 decembrie 2025, 13:08

Economistul Cristian Păun a lansat un avertisment privind economia României. El a vorbit despre două „iluzii economice” care influențează agricultura și consumul. Analiza sa a fost făcută în contextul importurilor de alimente din sezonul de iarnă. Potrivit acestuia, politicile actuale slăbesc competitivitatea economiei.

Guvernul Bolojan trebuie să stopeze deteriorarea accelerată a avantajelor competitive, avertizează Cristian Păun

Economistul Cristian Păun a spune, pe contul său de Facebook, că în România persistă două iluzii economice majore, una legată de capacitatea țării de a produce competitiv anumite bunuri agricole, iar cealaltă de ideea că stimularea consumului ar duce automat la dezvoltare economică.

Acesta a explicat că strugurii fără sâmburi, prezenți pe mesele de Crăciun și importați de decenii din Italia la prețuri de 3–5 euro pe kilogram, sunt rezultatul unor avantaje competitive pe care România nu le deține în prezent.

Potrivit economistului, fertilitatea solului și forța de muncă nu sunt suficiente pentru a produce astfel de produse la standarde și costuri competitive. Producția presupune tehnologie avansată, know-how, coordonare, inovare, transfer tehnologic, educație și acces la capital, elemente care lipsesc sau sunt insuficient dezvoltate în România.

Cristian Păun a subliniat că, din acest motiv, România s-a specializat mai ales în producția de cereale, unde cerințele privind avantajele competitive sunt mai reduse, în timp ce în sectoare precum legumele-fructele de nișă, carnea, laptele sau ouăle, problemele sunt similare cu cele din cazul strugurilor.

Multe țări bogate în resurse naturale ajung să importe produse alimentare procesate

El a atras atenția că multe țări bogate în resurse naturale ajung să importe produse alimentare procesate sau de calitate superioară, fenomen cunoscut drept „blestemul resurselor”. Totuși, economistul a apreciat faptul că pe rafturi se mai găsesc mere, pere și prune românești, deși și aici competitivitatea este încă limitată.

În ceea ce privește a doua „iluzie”, Cristian Păun a criticat ideea conform căreia stimularea cererii prin creșteri salariale, inclusiv în sectorul public, ar duce automat la dezvoltarea producției și a economiei. El a arătat că, în practică, acest tip de politici duce la creșterea importurilor, la inflație mai ridicată și la pierderea competitivității producției interne, din cauza costurilor mai mari, inclusiv a salariului minim.

Economistul a concluzionat că politicile publice ar trebui să se concentreze urgent pe refacerea și consolidarea avantajelor competitive ale economiei românești. În lipsa unor astfel de măsuri, a avertizat el, România riscă să rămână o economie slab competitivă, dependentă de importuri, în ciuda potențialului agricol pe care îl are.

„Două iluzii economice…

Strugurii cei mai gustoși de pe masa de Crăciun vin din Italia. De decenii. Fără sâmburi, tari la boabă, cu vrejul verde de zici că acum au fost culeși din vie. În decembrie. La un preț de vreo 3-5 Euro / Kg. Cu TVA cu tot.

Prima iluzie: Și România poate produce așa ceva. Are pământuri mai roditoare ca Italia. De ce nu o face? Răspunsul este simplu. Pământul este doar una dintre condițiile de a produce astăzi competitiv ceva. Este un avantaj comparativ ca și munca. A produce struguri fără sâmburi culeși în august-septembrie pentru masa de Crăciun din decembrie nu presupune doar pământ roditor și muncă.

Presupune tehnologie, abilități speciale și cu mult peste munca necalificată, multă coordonare, multă tehnică. Se numesc avantaje competitive și țin de inovare, transfer tehnologic, educație avansată, acces la capital. Deși nu pare, este multă știință în spatele unor „banali” struguri pe care „orice român de pe aici îi poate produce”. Teoretic da, practic nu. Pentru că nu avem aceste avantaje competitive.

Chiar și dacă am avea o mică parte, va fi foarte greu să ajungi la acel preț pe care îl au strugurii din Italia în decembrie. Suntem departe de ei. De aia ne-am și specializat în cereale doar, unde suntem mai competitivi, cantitatea de avantaje competitive necesare fiind mai redusă la cerealele brute. Nu la carne, lapte, ouă însă. Unde avem fix aceleași probleme ca la struguri. De asta unele țări trăiesc continuu blestemul resurselor.

Sunt bogate în pământuri roditoare și cumpără strugurii și afinele de la alții iarna. Este îmbucurător totuși că încă avem mere, pere și prune la raft din România. Dar și aici mai este de lucru până să fim competitivi cu adevărat.

A doua iluzie: Dacă stimulăm cererea (consumul), producția va crește, economia se va dezvolta. Salariile fiind o idee „excelentă”, consideră unii, pentru acest plan. Deficitul și datoria publică pentru salariile din bugetar și mai „strălucită”. Aplicat la struguri iarna, în decembrie, vedem că efectul este fix contrar: importuri mai mari de „struguri”, inlfație mai mare, producție mai puțin competitivă cu costurile mai mari (a se vedea salariul minim).

Politicile publice trebuie să țintească această problemă, să o rezolve rapid. Dacă nu stopăm deteriorarea accelerată a avantajelor competitive, vom rămâne rupți în fund, privind agale și nostalgici la pământurile noastre „bogate”. Ce de struguri de Crăciun ar produce dar nu ne lasă alții, nu?”, a scris economistul.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.