Armata Română a mutat trupe și sisteme antiaeriene moderne în Dobrogea, după zeci de atacuri cu drone rusești
În zona Dunării au avut loc aproximativ 70 de atacuri, iar drone rusești au intrat de cel puțin 14 ori în spațiul aerian al României. Oamenii din Dobrogea se confruntă cu această situație de aproape patru ani, iar Armata României a fost nevoită să se adapteze.
În ultimele luni, Ministerul Apărării a trimis mai multe trupe și echipamente militare moderne la granița cu Ucraina. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că numărul militarilor din zonă poate crește, în funcție de cât de mare este riscul.
Chiar dacă apărarea este întărită, unele drone nu sunt detectate de radare și ajung să cadă în apropierea locuințelor. Miruță a precizat că niciun stat nu poate elimina complet riscul atacurilor cu drone și că există posibilitatea ca unele să ajungă în zone locuite din România, însă acest risc este redus.
La o zi după ultima alertă de drone, Miruță a spus, la Digi24, că Armata Română își consolidează treptat apărarea antiaeriană în apropierea Ucrainei. Au fost adăugate zeci de militari, radare și sisteme antiaeriene GEPARD, capabile să doboare dronele.
Oficialul român a recunoscut că, în ciuda tuturor măsurilor, există în continuare riscul ca unele drone să ajungă în zone locuite. Armata mută forțele și tehnica acolo unde analizele arată un pericol mai mare și încearcă să protejeze localitățile, astfel încât dronele să fie doborâte în zone nelocuite. Totuși, a subliniat că nu se pot oferi garanții absolute, pentru că deciziile se bazează pe probabilități și pe resursele disponibile.
— Mărim dispozitivul din zonă.
— În Tulcea?
— În zonă!
— Dobrogea?
— În zonă!
— Și cu personal, și cu tehnică sau și, și? — Și, și! Mutarea dispozitivului existent acolo unde analiza strategică spune că crește riscul. Punerea în poziție de tragere în zone de unde să fie acoperită zona locuită a României, pentru că un risc este dacă scapă o dronă și explodează în stuful din Deltă și alt risc este dacă scapă o dronă în mijlocul unui sat. Pentru ca lucrurile acestea să aibă șanse mai mari să se întâmple în stuf și în zone nelocuite, și nu pe acoperișul caselor, Armata Română face niște eforturi. Da, vă spun foarte deschis: cu toate eforturile, există riscul să vedem drone și în zone locuite, dar riscul este mic. Întrebarea este: poți tu garanta că nu va fi? Nu! Se lucrează cu probabilități și cu capacitățile avute la dispoziție.
O dronă rusească nedetectată de radare s-a prăbușit într-o curte din județul Vrancea, la 200 de kilometri de granița cu Ucraina
Ultimul incident grav s-a petrecut la sfârșitul săptămânii trecute, când o femeie a anunțat autoritățile că o dronă rusească a căzut într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. Casa nu era locuită, iar femeia venea acolo periodic pentru curățenie. După ce a găsit resturile dronei, a sunat la 112.
Armata nu a detectat drona pe radar și nu știe exact când s-a prăbușit. Pentru prima dată de la începutul războiului, un oficial al Ministerului Apărării a recunoscut că Armata Română nu poate depista toate dronele rusești.
Miruță a explicat că unele drone sunt construite din materiale precum spuma sau cartonul, care nu pot fi detectate de radar. De asemenea, relieful României face ca, în anumite zone și la anumite altitudini, dronele să fie greu de observat sau chiar invizibile. Pe mare, situația este diferită, deoarece acolo radarele pot vedea mult mai bine.
Oficialul român a mai zis că lipsa știrilor zilnice despre drone se datorează faptului că Armata intervine constant. El a spus că primește frecvent alerte aeriene, iar în funcție de situație sunt ridicate avioane F-16 sau sunt folosite sistemele de apărare de la sol pentru a opri sau descuraja aceste amenințări. Potrivit lui, fără aceste măsuri, astfel de incidente ar apărea mult mai des.
„Discuția despre drone trebuie purtată cu cărțile pe masă. Există situații în care anumite drone, în anumite zone, nu pot fi văzute pe radar și trebuie să spunem asta clar. Nu este o situație doar în România, se întâmplă peste tot. Dronele acestea, care sunt făcute din spumă sau carton, nu au suprafață de reflexie, adică unda generată de radar se absoarbe și nu se mai întoarce.
O altă situație este cea a zonelor de relief. Ca să poți prinde un obiect zburător, trimiți un fascicul care se lovește de ceva și apoi se întoarce. România are un relief care nu este neapărat plan. Pe Marea Neagră se vede absolut tot. În zona Insulei Șerpilor vedem toate dronele care vin spre Ucraina.
În funcție de relief, la anumite înălțimi, aceste obiecte sunt mai puțin vizibile sau deloc vizibile. Faptul că știri de acest tip nu apar în fiecare zi se datorează faptului că Armata își face foarte bine treaba. Eu am un telefon operativ pe care primesc alerte aeriene de câteva ori pe noapte. Pentru unele dintre ele se ia decizia ridicării avioanelor F-16 de vânătoare, pentru altele sunt angrenate sistemele de la sol care opresc sau descurajează aceste amenințări. Dacă nu ar exista ceea ce Armata Română face, ați vedea știri în fiecare zi cu drone”, spune Miruță.
Sistemul american MEROPS, bazat pe inteligență artificială, este operațional în România pentru interceptarea dronelor rusești
Pe lângă sistemele antiaeriene ale Armatei Române, militarii americani au pus în funcțiune în România sistemul MEROPS. Acesta folosește inteligență artificială pentru a detecta dronele rusești și trimite alte drone ca să le oprească.
Sistemul MEROPS poate acoperi punctele slabe din apărarea antiaeriană a României. Tehnologia americană poate descoperi inclusiv drone fără piese metalice și care zboară la joasă altitudine.
