Ministerul Finanțelor a lansat recent un nou set de măsuri fiscale, care include o creștere a plafonului contribuției la asigurările de sănătate, măsură ce stârnește nemulțumiri în rândul medicilor. APMA avertizează că aceste schimbări pot avea consecințe directe asupra stabilității financiare a cabinetelor și asupra accesului pacienților la servicii medicale esențiale.
APMA critică planul de majorare a plafonului de contribuție la CASS
Organizația medicilor din ambulator a transmis un comunicat în care își exprimă „profunda îngrijorare față de propunerea de majorare a plafonului de contribuție la CASS de la 60 la 90 de salarii minime brute pe economie”.
Reprezentanții susțin că măsura, combinată cu alte schimbări fiscale, ar putea destabiliza cabinetele medicale. Documentul subliniază că, pe lângă presiunea financiară, decizia poate influența negativ accesul pacienților la consultații și tratamente.
Comunicatul menționează explicit importanța ambulatoriului și a medicinii de familie în gestionarea patologiilor frecvente.
„APMA (Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator) îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de propunerea de majorare a plafonului de contribuţie la CASS (Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate) de la 60 la 90 de salarii minime brute pe economie. Această măsură, coroborată cu alte modificări fiscale, riscă să afecteze grav stabilitatea financiară a cabinetelor medicale şi accesul pacienţilor la servicii esenţiale de sănătate”, se precizează în text.
Reprezentanții subliniază că aceste cabinete preiau până la 80% din cazurile medicale, reducând presiunea pe spitalele publice. Cu toate acestea, segmentul este cronic subfinanțat, iar o nouă povară fiscală ar putea crea dezechilibre greu de gestionat.
APMA atrage atenția că o astfel de schimbare ar putea limita capacitatea cabinetelor de a oferi servicii la standardele actuale.
APMA solicită menţinerea plafonului actual
Organizația mai amintește că această propunere vine la mai puțin de doi ani de la precedenta majorare și se adaugă altor măsuri fiscale ce afectează cabinetele medicale.
Printre acestea sunt enumerate creșterea capitalului social obligatoriu la 8.000 de lei pentru SRL-uri, majorarea impozitului pe dividende la 16% începând din 2026, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro și o creștere a cotei de TVA.
Medicii din ambulator subliniază că, spre deosebire de alte domenii, nu au libertatea de a ajusta tarifele în funcție de costuri.
„Medicii nu îşi pot ajusta tarifele, întrucât acestea sunt stabilite prin contract-cadru cu CNAS, pe baza valorii punctului. În acest context, presiunea fiscală suplimentară se traduce în dezechilibre financiare care pot afecta direct furnizarea serviciilor medicale.
Având în vedere aceste consecinţe, APMA solicită menţinerea plafonului actual de 60 de salarii minime brute pentru calculul CASS, aplicabil furnizorilor de servicii medicale din ambulatoriul de specialitate şi din sistemul public. Ne exprimăm dezamăgirea că o măsură cu impact atât de mare a fost propusă fără consultarea organizaţiilor profesionale reprezentative”, se precizează în document.
Organizația mai transmite că este nevoie de un dialog real cu autoritățile pentru a construi un cadru fiscal echilibrat. Aceasta reiterează disponibilitatea de a propune soluții care să sprijine atât sustenabilitatea furnizorilor, cât și accesul pacienților la servicii medicale.
Ministerul Finanțelor a propus majorarea plafonului CASS
Potrivit anunțului oficial, ministerul intenționează să modifice baza anuală de calcul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice cu venituri independente.
Plafonul CASS ar urma să fie majorat de la 60 la 90 de salarii minime brute începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura face parte din al doilea pachet de reforme fiscale, menit să asigure redresarea bugetului de stat.
Această schimbare, deși prezentată ca o soluție pentru creșterea veniturilor bugetare, provoacă deja reacții puternice din partea organizațiilor profesionale. APMA solicită menținerea unui plafon stabil și consultări înaintea unor decizii cu impact major. În lipsa unor discuții aplicate, cabinetele medicale avertizează asupra unui posibil dezechilibru al sistemului de sănătate prespitalicesc.
