Prețurile medii solicitate pentru apartamente în România au atins niveluri alarmante: în luna iulie 2025, o creștere anuală de aproape 12% a condus la valori record în marile orașe. Cluj-Napoca rămâne campion național, cu chirii medii de până la 700 €/lună pentru apartamente cu trei camere. În același timp, Bucureștiul înregistrează o majorare a chiriilor de 9% în august 2025, cu nivelori medii între 600 € pentru garsonieră și mai mult pentru apartamente mai spațioase. Evoluțiile reflectă o piață tensionată, în care cererea continuă să preseze oferta.
La nivel național, orașele considerate încă accesibile – precum Timișoara, Sibiu, Iași sau Oradea – înregistrează prețuri sub 2.000 €/mp, dar cu avansuri între 14 % și 20 %. Astfel, piața rezidențială transmite un semnal clar: trendul de scumpire este generalizat și accelerat, fără semne vizibile de temperare.
Prețurile apartamentelor cresc accelerat în România
Prețurile apartamentelor au înregistrat o creștere de aproximativ 12% la nivel național în martie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate de Storia. Această evoluție confirmă trendul ascendent al pieței imobiliare, care pare să nu dea semne de încetinire.
Conform ultimelor rapoarte disponibile la jumătatea lunii august 2025, costul mediu la nivel național a ajuns la 1.829 €/mp util, ceea ce înseamnă o creștere anuală de aproximativ 14%.
Pe fondul acestor evoluții, piața imobiliară își conturează două realități: pentru cumpărători, achiziția unei locuințe devine tot mai greu de accesat, iar pentru dezvoltatori și investitori, România continuă să fie o piață profitabilă, cu perspective solide de creștere.
Cluj-Napoca rămâne orașul cu cele mai ridicate prețuri, depășind pragul de 3.087 €/mp. București se situează la 1.963 €/mp, în timp ce în Sibiu, Iași și alte centre regionale s-au înregistrat creșteri vizibile, chiar dacă nivelurile absolute sunt mai mici.
Creșteri de zeci de mii de euro pentru apartamentele mari
Un apartament cu trei camere costă astăzi în Cluj-Napoca cu peste 32.700 de euro mai mult decât anul trecut. În Sibiu, diferența depășește 22.800 de euro, iar în București peste 12.000 de euro. Aceste cifre arată clar că accesul la locuințe devine tot mai dificil pentru familiile tinere.
Scumpirile se resimt mai puternic în segmentul locuințelor noi, unde cererea a rămas ridicată. Chiar și pe piața apartamentelor vechi se observă creșteri, însă într-un ritm ceva mai moderat.
În București, pentru un apartament vechi cu trei camere, prețul mediu a depășit 173.000 € în iunie. După majorarea TVA la 21%, acesta va crește la aproximativ 193.760 €, cu un salt de peste 20.000 € într-o singură lună.
În Brașov, diferența de preț între apartamentele noi și cele vechi este mai mică: noi – 2.177 €/mp, vechi – 2.221 €/mp; pentru un apartament cu 3 camere, diferența este de doar 3.309 €.
Cluj-Napoca prezintă deviații minime: noi – 3.106 €/mp, vechi – 3.127 €/mp; diferența pentru o locuință cu 3 camere este de 1.610 €.
Oradea menține perspective mai accesibile: noi – 1.831 €/mp, vechi – 1.752 €/mp; pentru un apartament cu 3 camere, diferența este de 5.914 €.
București, cel mai scump oraș pentru chiriași
O analiză publicată pe 19 august 2025 arată că Bucureștiul rămâne cel mai scump oraș pentru chiriași, cu tarife care continuă să crească de la an la an.
Cererea este ridicată, fiind alimentată de studenți, angajați relocați din alte zone ale țării și de străini care aleg Capitala pentru oportunitățile profesionale. În plus, oferta nu reușește să țină pasul cu cererea, mai ales în cartierele centrale și semicentrale, ceea ce menține presiunea pe prețuri și reduce posibilitățile de negociere.
Prețurile au depășit praguri psihologice importante. Pentru o garsonieră se plătesc acum, în medie, peste 400 de euro lunar, o sumă care depășește salariul minim pe economie.
În cazul apartamentelor cu două camere, chiriile variază între 550 și 700 de euro, diferența fiind dată de proximitatea față de universități, metrou sau zone de business. Această realitate îi afectează direct pe tinerii profesioniști și pe familiile la început de drum, care se văd nevoiți să aloce jumătate din venituri doar pentru locuire.
Situația devine și mai complicată pentru apartamentele cu trei camere. Aici, chiriile trec de 900 de euro, iar în zonele premium pot depăși chiar 1.200 de euro pe lună.
Pentru multe familii, acest nivel al costurilor nu mai este sustenabil, ceea ce le determină fie să caute locuințe în cartiere periferice, fie să se reorienteze către orașe mai mici unde nivelul chiriilor rămâne accesibil. Această dinamică contribuie la o polarizare a pieței imobiliare, în care Capitala rămâne atractivă, dar greu accesibilă pentru clasa de mijloc.
Specialiștii atrag atenția că diferența dintre costul unei rate și cel al unei chirii s-a redus semnificativ. În unele cazuri, chiria este mai mare decât o rată bancară pentru același tip de apartament, însă problema rămâne accesul la credit și avansul necesar.
Astfel, în lipsa unor economii substanțiale, tot mai mulți români aleg chiria ca soluție imediată, chiar dacă aceasta nu este cea mai eficientă din punct de vedere financiar pe termen lung. În paralel, dezvoltatorii au început să includă în proiectele lor blocuri dedicate exclusiv închirierii, anticipând o cerere stabilă și pe termen lung.
Piețe regionale accesibile, dar nu pentru mult timp
Există și orașe în care prețul mediu rămâne sub pragul de 2.000 €/mp, cum sunt Timișoara, Sibiu, Iași și Oradea.
Totuși, datele arată o creștere semnificativă și în aceste orașe mai accesibile. De exemplu, în Sibiu s-a consemnat o majorare cu 20 % în urmă cu un an, ajungând la 1.837 €/mp.
În Iași, prețul mediu a depășit pragul de 1.810 €/mp, cu un avans de 16 % față de anul anterior. Aceste creșteri arată că micile orașe își pierd treptat statutul de refugiu accesibil.
În ceea ce privește închirierea, în Brașov o garsonieră costă în medie 350 €/lună, iar un apartament cu trei camere ajunge la 600 €/lună . Oradea înregistrează scumpiri rapide: chiria pentru o garsonieră – 280 €, iar un apartament cu trei camere – 500 €, aceasta reprezentând un salt de 30 % față de anul trecut
Tendințe confirmate de specialiști
Compania de consultanță Colliers arată că tot mai mulți români se orientează spre închiriere în loc de cumpărare, din cauza prețurilor ridicate și a condițiilor de creditare mai dure. Analiștii imobiliari avertizează că piața se maturizează: Cluj-Napoca domină, iar segmentul nou este mai apreciat.
În plus, Property Forum a semnalat că vânzările de locuințe au scăzut în primul semestru din 2025, deși prețurile au continuat să crească.
Storia semnalează că orașe precum Brașov au avut cea mai mare creștere anuală: circa 20%, iar în rest, un avans de 12–14% este comun în marile centre urbane.
Diverse analize indică faptul că închirierea este mai accesibilă decât cumpărarea, însă tipic, locuințele de vânzare au suprafețe mai mari, aspect care poate justifica prețul mai ridicat.
Evaluări regionale arată că, pentru o locuință de lux în Cluj, salariul lunar necesar pentru a o închiria trebuie să fie echivalent cu aproape 6 salarii medii nete.
Raportul arată că există o limită clară între cererea solvabilă și prețurile cerute de dezvoltatori. În acest context, piața chiriilor devine din ce în ce mai atractivă, chiar dacă prețurile sunt la rândul lor ridicate.
Impactul asupra românilor
Accesul la o locuință a devenit din ce în ce mai dificil, în special pentru tineri și familiile cu venituri medii. Rata de accesibilitate, calculată prin raportul dintre veniturile lunare și costul creditului ipotecar necesar, a scăzut considerabil în ultimii doi ani.
În timp ce salariul mediu net la nivel național se apropie de 5.000 de lei, costul unei rate bancare pentru un apartament de 2 camere în București a ajuns să depășească jumătate din venitul lunar al unei familii. Această realitate pune presiune pe cei care sperau să intre pe piața imobiliară prin achiziție, obligându-i să caute alternative.
Exemplele concrete arată cel mai bine dimensiunea problemei. Un apartament de aproximativ 75 de metri pătrați în Capitală, care în urmă cu doi ani se tranzacționa la circa 130.000 de euro, se vinde acum cu aproape 150.000 de euro.
Diferența de 20.000 de euro nu este deloc neglijabilă, mai ales în condițiile în care băncile solicită un avans de minimum 15%. Asta înseamnă că o familie trebuie să dispună de aproape 25.000 de euro doar pentru a accesa un credit, sumă greu de economisit pentru cei mai mulți români.
În acest context, mulți cumpărători potențiali se orientează către soluții alternative. O parte alege varianta închirierii, ceea ce alimentează cererea și, implicit, crește și prețurile chiriilor.
Alții decid să se mute în orașe mai mici, unde prețurile pe metru pătrat rămân încă sub pragul de 1.500 de euro. Această tendință de migrație internă se observă în special în rândul familiilor tinere, care preferă să facă naveta zilnică sau să își caute un loc de muncă în zone mai puțin costisitoare, dar cu o calitate a vieții acceptabilă.
Dezvoltatorii imobiliari au înțeles rapid schimbarea comportamentului consumatorilor și încep să își adapteze proiectele. Tot mai multe ansambluri rezidențiale sunt gândite ca proiecte mixte, care includ atât apartamente de vânzare, cât și locuințe dedicate închirierii pe termen lung.
În plus, apar oferte adaptate pentru diverse categorii de venituri, de la locuințe compacte, mai accesibile, până la apartamente premium. Piața evoluează astfel spre o diversificare a produsului, dar realitatea rămâne aceeași: pentru mulți români, proprietatea rămâne un obiectiv dificil de atins, în timp ce chiria devine soluția imediată, chiar dacă deloc ieftină.
