Tamás Sulyok: Maghiarii din Transilvania clădesc împreună, uniți
În discursul său susținut la Teatrul Maghiar din Cluj, președintele Ungariei a lăudat unitatea comunității maghiare din Transilvania, pe care o consideră un exemplu de solidaritate și forță colectivă. Sulyok a afirmat că această coeziune este esențială pentru continuitatea identității naționale. El a transmis că maghiarii nu s-au clătinat în fața modernității, ci au ales să meargă mai departe împreună, consolidând un viitor comun.
Președintele a descris rolul comunității maghiare din Cluj ca fiind unul istoric și prezent: a fost parte din trecutul orașului, este parte activă din prezentul său și, cu siguranță, va aparține și viitorului.
Tamás Sulyok a apreciat că evenimentul nu mai are doar un rol simbolic de afirmare a identității, ci reflectă o viață comunitară activă, în continuă dezvoltare. El a subliniat că succesul festivalului arată vitalitatea comunității, iar o comunitate vie este întotdeauna purtătoare de viitor.
„Aşa arată o comunitate vie, iar o comunitate vie are întotdeauna viitor”, a spus el.
În opinia liderului ungar, festivalul a evoluat într-un eveniment care exprimă firesc viața culturală a maghiarilor și are deschidere și către alte grupuri etnice. Nu este doar un moment pentru maghiari, ci un prilej de interacțiune și cunoaștere între comunități.
„Acest eveniment este sărbătoarea maghiarilor, dar nu este doar despre maghiari, şi nu este doar pentru maghiari”, a spus Tamás Sulyok.
Un mesaj de colaborare și respect reciproc între culturi
Președintele Sulyok a transmis că Zilele Culturale Maghiare pot fi un motiv de mândrie nu doar pentru comunitatea maghiară, ci și pentru întreaga Românie. El a afirmat că „orașul comoară” Cluj-Napoca oferă un exemplu despre cum diversitatea poate fi o resursă de îmbogățire reciprocă, iar colaborarea între comunități contribuie la stabilitatea și coeziunea societății.
„Oraşul comoară dovedeşte, în asemenea momente, că putem fi mai bogaţi unii prin alţii, mai puternici împreună, mai statornici prin colaborare şi coeziune”.
El a încheiat subliniind valoarea deschiderii culturale și a dialogului: „Cei care se închid în fața celorlalți se privesc de fapt de bogăția sufletească, spirituală și culturală pe care ceilalți o pot oferi”. În acest context, Clujul este văzut ca un „punct de întâlnire” și un spațiu în care valorile fiecărei comunități pot fi împărtășite și apreciate.
