Lucrările la secțiunea Chiribiș-Biharia de la autostrada A3 au început deja
Constructorul responsabil de lucrările de pe tronsonul Chiribiș-Biharia din autostrada A3, Grupul Selina, a confirmat că utilajele au intrat deja pe teren. Compania a publicat și imagini de pe șantier, care arată primele etape ale procesului de execuție.
Potrivit constructorului, sistemul de supraveghere al traficului va fi implementat gradual pe toată lungimea de 28,5 kilometri a secțiunii. Camerele vor fi amplasate din doi în doi kilometri și vor permite detectarea incidentelor rutiere și măsurarea vitezei.
„Din această săptămână, colegii noștri lucrează pe toți cei 28,5 kilometri de autostradă, pe subsecțiunea 3C2 Chiribiș – Biharia a Autostrăzii A3-Transilvania.
Vor fi construite 18 poduri și pasaje, iar printre dotările moderne se numără un sistem „SPEED” pentru monitorizarea și detectarea vitezei de deplasare, sistem de securitate prevăzut cu instalații și camere la fiecare 2 kilometri pentru detecția incidentelor rutiere”, a transmis Grupul Selina.
Pe lângă aceste echipamente, proiectul cuprinde și lucrări ample de infrastructură, ceea ce transformă acest tronson într-unul dintre cele mai complexe aflate în execuție pe A3.
O investiție de aproape 800 milioane lei pentru secțiunea Chiribiș-Biharia
Valoarea totală a contractului pentru realizarea acestei secțiuni este de 785 milioane lei. Banii provin din Programul Transport 2021-2027, la care se adaugă fonduri asigurate din bugetul de stat.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat în luna septembrie că lucrările ajunseseră la un stadiu fizic de 14%, conform graficului aprobat. Primele lucrări au început în iulie, pe o porțiune de 8,5 kilometri, urmând ca acestea să se extindă treptat pe întregul tronson de 28,5 kilometri.
Tronsonul va include, pe lângă poduri și pasaje, 14 camere inteligente conectate la sistemul e-Sigur, care permit măsurarea exactă a vitezei și transmiterea datelor către autorități. Acest tip de echipamente se regăsește deja pe alte autostrăzi finalizate în ultimii ani.
Implementarea lor pe Chiribiș-Biharia este considerată un pas esențial pentru crearea unui standard unitar de monitorizare a traficului pe întreaga rețea de autostrăzi din România.
Cum funcționează sistemul inteligent de supraveghere a traficului
Camerele instalate pe acest tronson vor calcula atât viteza instantanee a vehiculelor, cât și viteza medie de deplasare între două puncte de control.
Sistemul inteligent folosește numărul de înmatriculare pentru a determina timpul necesar parcurgerii unei distanțe dintre două camere. Acest timp este apoi raportat la viteza legală admisă pe sectorul respectiv, pentru a identifica eventualele depășiri.
„Sistemul inteligent va calcula automat, pe baza numărului de înmatriculare, în cât timp a parcurs mașina distanța între două camere de supraveghere. Apoi se face o raportare la timpul minim necesar pentru a parcurge, cu viteza legală, acea secțiune.
De exemplu, dacă ai limită de 100 km/h, iar distanța între două camere e de 100 km, dacă circuli cu viteza legală, vei avea nevoie de 60 de minute pentru a parcurge acea secțiune. Dacă faci 40 de minute, înseamnă că ai circulat cu 150 km”, a explicat pentru ProMotor purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.
Astfel, autoritățile vor putea determina exact cu câți kilometri pe oră a fost depășită limita legală. Conform procedurilor, șoferul va primi amenda direct acasă, prin intermediul serviciului poștal.
Radare fixe și pe alte drumuri și autostrăzi
Nu doar tronsonul Chiribiș-Biharia va fi monitorizat prin astfel de echipamente. Compania Națională de Drumuri are în vedere dotarea cu aproximativ 400 de radare fixe a tuturor autostrăzilor inaugurate înainte de 2015. De asemenea, planurile includ și montarea de camere video pe Drumurile Naționale, ceea ce ar însemna o supraveghere mult mai extinsă a rețelei rutiere.
Sistemele de monitorizare vor fi asemănătoare celor deja utilizate pentru verificarea rovinietei. Acestea înregistrează date în timp real și transmit informațiile către o bază centrală.
Cu toate acestea, deși camerele sunt montate, pentru ca sistemul să funcționeze este nevoie de finanțare suplimentară și de integrarea lor într-o rețea centralizată. În prezent, Guvernul trebuie să asigure resursele necesare pentru conectarea echipamentelor și operaționalizarea întregului mecanism.
Acest pas este esențial pentru ca monitorizarea vitezei să nu rămână doar un proiect pe hârtie, ci să fie aplicată efectiv pe teren, cu efecte directe asupra siguranței circulației.
