UPDATE
Premierul Ilie Bolojan a fost, vineri, pe şantierul tronsonului Focşani – Bacău al Autostrăzii Moldovei, unde a verificat stadiul lucrărilor.
„Faptul că lucrările se derulează conform graficului stabilit ne dă încredere că în august 2026 românii vor putea circula rapid şi în siguranţă între Bucureşti şi Paşcani pe această Autostradă.
La nivelul Guvernului ne vom asigura că finanţarea din PNRR, mecanism european prin care susţinem şi această investiţie de anvergură pentru România, va fi direcţionată către proiecte care vor schimba în bine viaţa oamenilor”, a adăugat Bolojan.
Autostrada Moldovei (A7) este cel mai important proiect rutier pentru estul ţării, cu o lungime totală de peste 320 de kilometri. Tronsonul Focşani – Bacău, aflat în execuţie, are aproximativ 96 de kilometri şi va asigura o legătură rapidă între sudul şi nordul Moldovei.
CNAIR: primii 50 km ai Autostrăzii Moldovei, între Focșani și Adjud
CNAIR: Lucrările pe Autostrada Moldovei (A7) avansează rapid pe tronsonul Focșani–Bacău, unul dintre cele mai așteptate segmente de infrastructură din România. Vineri, premierul Ilie Bolojan, ministrul Transporturilor Ciprian Șerban și directorul CNAIR Cristian Pistol au verificat stadiul șantierului, alături de reprezentanții constructorului român UMB. Concluzia oficialilor: există „șanse reale” ca până la finalul acestui an să fie deschisă circulația pe o porțiune de aproximativ 50 de kilometri, între Focșani și Adjud.
Autostrada Moldovei: două loturi, finalizate în proporție de 80%
Potrivit lui Cristian Pistol, gradul de execuție este de 80% pe loturile Focșani–Domnești Târg și Domnești Târg–Răcăciuni, în timp ce pe segmentul Răcăciuni–Bacău lucrările sunt realizate în proporție de 60%.
„Am verificat astăzi lucrările pe tronsonul Focşani – Bacău al Autostrăzii Moldova (A7), împreună cu primul-ministru, Ilie Bolojan şi cu ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban! Stadiile fizice sunt de aproximativ 80 % pe primele două loturi (Focşani-Domneşti Târg şi Domneşti Tărg -Răcăciuni), iar pe lotul Răcăciuni-Bacău stadiul fizic este de aproximativ 60%”, a subliniat șeful CNAIR, într-un mesaj transmis după vizita pe teren.
Oficialul a precizat că tronsonul complet Focșani–Bacău are o lungime de 96 km și este parte integrantă din infrastructura strategică a coridorului pan-european IX, menit să lege Capitala de granița de nord a țării și, mai departe, de rețeaua rutieră a Uniunii Europene.
A7, infrastructura care poate schimba destinul Moldovei
Importanța autostrăzii depășește simpla conectivitate rutieră. Potrivit lui Pistol, finalizarea la termen a lucrărilor pe acest tronson și pe cel învecinat, Bacău–Pașcani, reprezintă o condiție esențială atât pentru absorbția fondurilor din PNRR, cât și pentru stimularea investițiilor private în regiune.
„Finalizarea în termen a lucrărilor pe acest tronson de autostradă (96 km) ca şi pe tronsonul vecin (Bacău – Paşcani) este foarte importantă atât pentru asigurarea continuităţii pe coridorul 9 Pan-european cât şi pentru dezvoltarea economică a Moldovei”, a punctat directorul CNAIR.
De altfel, autoritățile locale și mediul de afaceri din zonă au cerut în repetate rânduri accelerarea lucrărilor, argumentând că lipsa unei autostrăzi majore menține Moldova într-un cerc al subdezvoltării și al migrației forței de muncă.
A7 București–Pașcani, complet în 2026
Cele șase loturi cuprinse între Focșani și Pașcani au fost adjudecate de grupul UMB, considerat unul dintre cei mai performanți constructori autohtoni. Finanțarea provine integral din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce obligă statul român să respecte termenele asumate.
Conform graficelor oficiale, în 2026 ar trebui să fie posibilă circulația continuă pe autostradă între București și Pașcani, pe o distanță de aproximativ 390 km (A7–A3). Aceasta ar fi prima autostradă complet funcțională care traversează Moldova pe direcția nord–sud, reducând semnificativ timpul de călătorie și facilitând transportul de mărfuri spre porturile dunărene și Marea Neagră.
Deși constructorul UMB a demonstrat până acum că poate livra înainte de termen, presiunea pe autorități este uriașă. România trebuie să finalizeze proiectele din PNRR până la sfârșitul lui 2026 pentru a evita pierderea finanțărilor europene. În plus, Autostrada A7 este văzută de Comisia Europeană ca o verigă strategică în infrastructura de transport a regiunii estice.
