Ce sunt datele personale și de ce securitatea lor devine prioritară într-o lume conectată permanent la internet
Datele personale sunt definite ca orice informații care permit identificarea directă sau indirectă a unei persoane. Exemplele sunt numeroase: numele și prenumele, adresa de e-mail, numărul de telefon, codul numeric personal, datele de localizare sau chiar adresa IP.
De asemenea, în această categorie intră și fotografiile, înregistrările video ori informațiile despre sănătate sau opiniile politice. Toate aceste detalii, puse împreună, conturează un profil unic al fiecărui individ.
Protejarea acestor date este vitală deoarece ele pot fi folosite pentru fraude, discriminări sau atacuri cibernetice. Spre exemplu, o simplă adresă de e-mail poate deveni poarta de intrare pentru tentative de phishing, iar datele medicale pot fi exploatate abuziv în contexte sensibile. În plus, multe dintre aceste informații ajung să fie colectate automat, fără ca utilizatorul să își dea seama.
Prelucrarea datelor personale înseamnă orice operațiune realizată asupra acestora – colectare, stocare, organizare, adaptare, transmitere sau ștergere. În mediul digital, aceste procese au loc permanent, fie că vorbim despre completarea unui formular online, utilizarea unei aplicații sau interacțiunile pe rețelele de socializare.
Înțelegerea acestor mecanisme este primul pas pentru a conștientiza importanța confidențialității. În lipsa unei protecții adecvate, datele personale pot fi folosite în moduri neprevăzute, iar consecințele pot afecta atât viața privată, cât și securitatea financiară sau chiar siguranța fizică.
Cadrul legislativ care reglementează protecția datelor personale
La nivel european, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) stabilește normele aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene. Intrat în vigoare în 2018, acest regulament garantează drepturi clare pentru cetățeni: accesul la informațiile colectate, posibilitatea de a cere ștergerea lor și dreptul de a refuza anumite prelucrări. În România, GDPR este direct aplicabil, asigurând un cadru juridic unitar.
Legislația principală:
- Legea nr. 190/2018:
Această lege a fost adoptată în România pentru a completa și adapta GDPR la contextul național, intrând în vigoare la 31 iulie 2018. - Legea nr. 363/2018:
Reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente (poliție, procuratură etc.) în scopuri specifice, precum prevenirea și combaterea infracțiunilor. - Legea nr. 76/2023:
Aceasta este o lege mai recentă care vizează protecția persoanelor în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal, oferind detalii suplimentare în acest domeniu.
Legislația urmărește să creeze un echilibru între interesul organizațiilor de a colecta și analiza informații și dreptul fundamental al indivizilor la viață privată. Astfel, orice companie sau instituție care procesează date are obligația de a informa persoanele vizate și de a obține consimțământul explicit.
Deși cadrul legal există și este bine definit, aplicarea lui depinde în mare măsură de gradul de conștientizare al utilizatorilor. Mulți nu își cunosc drepturile și, implicit, nu le revendică. De aceea, informarea publicului rămâne o componentă esențială în asigurarea protecției reale a datelor personale.
Rețelele sociale și provocările confidențialității în mediul online
Rețelele sociale sunt printre cele mai populare platforme online, dar și unele dintre cele mai expuse la riscuri privind confidențialitatea. Utilizatorii publică fotografii, comentarii, experiențe personale și alte informații care, odată postate, pot deveni accesibile unui public larg. Astfel, simpla participare la viața online poate duce la crearea unui profil digital complet, ușor exploatabil.
Dezvoltarea accelerată a acestor platforme a ridicat numeroase întrebări legate de siguranța utilizatorilor. Informațiile distribuite pot ajunge la persoane necunoscute și, în unele cazuri, pot fi folosite în scopuri comerciale sau chiar infracționale. Fiecare setare publică amplifică riscul de expunere a vieții private.
Majoritatea rețelelor oferă opțiuni de confidențialitate, precum „privacy settings – setări de confidențialitate”, prin care utilizatorii pot controla cine vede informațiile postate.
Totuși, nu toate platformele setează implicit conturile pe modul privat, ceea ce înseamnă că responsabilitatea revine utilizatorilor. Alegerea atentă a setărilor este esențială pentru a limita accesul neautorizat la date.
Specialiștii recomandă evitarea publicării de informații sensibile, precum adrese sau numere de telefon, utilizarea unor parole puternice și, acolo unde este posibil, crearea unei adrese de e-mail separate pentru rețelele sociale. Astfel de măsuri reduc semnificativ riscul de exploatare a informațiilor personale.
Riscurile crescânde în 2025 și ce putem face în fața lor
Anul 2025 este marcat de intensificarea atacurilor cibernetice, care afectează utilizatori de toate vârstele. Atacurile de tip phishing, hacking și ransomware au devenit mai sofisticate și mai greu de detectat. Infractorii cibernetici vizează nu doar instituțiile financiare sau companiile mari, ci și utilizatorii obișnuiți, care pot deveni victime prin simpla deschidere a unui e-mail fraudulos.
Phishing-ul rămâne una dintre cele mai răspândite metode, constând în trimiterea de mesaje false care imită comunicările oficiale. Scopul este obținerea de date bancare sau informații personale.
În paralel, ransomware-ul – programele care criptează datele și cer răscumpărare – reprezintă o amenințare tot mai serioasă pentru utilizatorii casnici.
Pentru a contracara aceste pericole, specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente. În primul rând, utilizarea unor parole unice și complexe, formate din litere mari și mici, cifre și simboluri.
În al doilea rând, activarea autentificării în doi pași, care adaugă un nivel suplimentar de securitate prin introducerea unui cod trimis pe telefon sau generat de o aplicație.
Totodată, este important să fim atenți la mesajele suspecte primite prin e-mail sau aplicații de mesagerie. Linkurile sau atașamentele necunoscute trebuie evitate, iar legitimitatea solicitărilor verificată înainte de a furniza date.
În plus, utilizarea rețelelor Wi-Fi publice nesecurizate ar trebui limitată, mai ales pentru tranzacții sau accesarea conturilor bancare.
Cum putem controla mai bine confidențialitatea online
Protecția datelor personale nu depinde doar de legislație sau de platformele digitale, ci și de comportamentul utilizatorilor. O parte semnificativă a securității online se poate obține prin aplicarea unor reguli simple de bun-simț digital.
Una dintre cele mai eficiente metode este verificarea și ajustarea constantă a setărilor de confidențialitate pe rețelele sociale. Limitarea accesului public la informațiile personale reduce riscul de abuz.
În același timp, utilizatorii ar trebui să citească notificările primite de la platforme și să folosească instrumentele puse la dispoziție pentru gestionarea consimțământului privind colectarea datelor.
Autentificarea în doi pași, menționată deja, este un instrument care nu ar trebui ignorat. În plus, folosirea unor aplicații de gestionare a parolelor poate simplifica procesul de menținere a securității, asigurând totodată complexitatea și unicitatea acestora.
În cele din urmă, atenția sporită la informațiile partajate public rămâne una dintre cele mai sigure metode de protecție. De la evitarea publicării detaliilor personale sensibile până la alegerea atentă a platformelor folosite, fiecare decizie contribuie la consolidarea confidențialității online.
