Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsBuletinul electronic nu este funcțional în practică din cauza lipsei infrastructurii
Buletinul electronic continuă să creeze dificultăți în utilizarea de zi cu zi, în ciuda obiectivelor ambițioase stabilite de autorități. Deși documentul ar trebui să înlocuiască necesitatea altor dovezi administrative, realitatea din teren indică o lipsă majoră de adaptare a instituțiilor.
Românii se confruntă frecvent cu situații în care instituțiile publice sau private nu pot citi informațiile stocate pe cipul documentului. Din acest motiv, cetățenii sunt obligați să prezinte o adeverință tipărită care să ateste domiciliul, ceea ce contrazice scopul digitalizării.
Problema este semnalată constant de utilizatori, care reclamă lipsa echipamentelor necesare.
„Este foarte greu când vrei să rezolvi ceva, pentru că multe instituții nu au aparatele necesare să scaneze codul”, spune o femeie, care reclamă lipsa infrastructurii necesare pentru utilizarea buletinului electronic.
Alți cetățeni confirmă inutilitatea practică a documentului în forma actuală.
„Nu prea l-am folosit. Am scos, în schimb, adeverința de domiciliu de pe ghișeul.ro”, spune un bărbat, care susține că documentul digital nu îi este de mare ajutor în prezent.
Românii au transmis în mod oficial numeroase reclamații privind funcționarea defectuoasă a buletinului electronic, ceea ce indică o problemă sistemică, nu cazuri izolate. Peste 300 de sesizări au fost înregistrate pe platforma guvernamentală „fara-hartie.gov.ro”, în secțiunea dedicată documentelor de identitate și pașapoartelor.
Utilizatorii semnalează dificultăți atât în accesarea datelor de pe cip cu ajutorul telefonului mobil, cât și în interacțiunea cu instituțiile publice, care nu dispun de echipamente compatibile. În consecință, cetățenii sunt puși în situația de a furniza documente suplimentare, în special adeverințe de domiciliu, deși acestea ar trebui eliminate tocmai prin introducerea buletinului electronic.
Deși ținta stabilită prin Planul Național de Redresare și Reziliență prevedea emiterea a 3,5 milioane de buletine electronice până la 1 iulie, până în prezent au fost emise doar 1,55 milioane.
Autoritățile susțin că adeverințele nu sunt necesare, dar realitatea din teren le contrazice
Deși instituțiile solicită în continuare documente suplimentare, reprezentanții statului afirmă că aceste practici nu sunt conforme cu legislația în vigoare. Oficialii susțin că responsabilitatea verificării datelor revine furnizorilor de servicii, nu cetățenilor.
„Acea adeverință tipărită nu este reglementată de niciun act normativ, iar cei care solicită o astfel de adeverință tipărită, încalcă cadrul normativ în vigoare. Este sarcina furnizorului de servicii să obțină informația respectivă”, afirmă Cătălin Giulescu, Director general la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
În paralel, persistă întârzieri și în implementarea funcționalităților promise inițial. Buletinul electronic ar fi trebuit să includă integrarea cardului de sănătate și posibilitatea utilizării semnăturii electronice, însă aceste opțiuni nu sunt încă pe deplin operaționale.Autoritățile susțin că există progrese tehnice, dar acestea nu sunt încă vizibile pentru utilizatorii finali.
„Certificatul electronic pentru semnătură este deja înscris pe cartea electronică de identitate. Totuși pentru a putea interacționa prin intermediul acestui certificat electronic, în întreaga administrație publică este necesar să se realizeze anumite dezvoltări, anumite interconectări.
La nivelul infrastructurii Casei Naționale de asigurări de sănătate se realizează niște dezvoltări tocmai pentru a permite interacțiunea cu cartea electronică de identitate. În câteva săptămâni ne va permite să ne autentificăm și la medicul de familie”, explică Cătălin Giulescu.
Portofelul digital, următoarea etapă, riscă să repete aceleași întârzieri
În timp ce problemele legate de buletinul electronic persistă, autoritățile pregătesc lansarea unui nou sistem digital, portofelul electronic, care ar trebui să fie funcțional până la finalul anului. Acesta va permite stocarea și accesarea documentelor oficiale direct de pe telefon.
Specialiștii din domeniu atrag însă atenția că întârzierile actuale pot afecta și implementarea acestui proiect. Lipsa unei coordonări clare și a infrastructurii adecvate rămâne o problemă majoră.
„România este cumva mai departe decât alte state, pentru că nu a făcut nici acest prim pas, acela de a stabili cine ce trebuie să facă, după care această parte trebuie să preia și să-și facă partea de buget, să-și pregătească lucrurile, ori toate lucrurile cer timp, pentru că evident vorbim de entități organizaționale ale statului care nu pot face pregătirile și investițiile necesare fără proceduri de achiziție care și alea durează la rândul lor”, explică Costin Burdun, director adjunct al unei firme care dezvoltă aplicații de portofel digital.
La nivel european, termenul limită pentru operaționalizarea infrastructurii portofelului digital este stabilit pentru 25 decembrie 2026, ceea ce pune presiune suplimentară pe autoritățile române pentru accelerarea procesului de digitalizare.
