Anunț despre formula actuală de calcul a pensiilor. Va provoca un șoc în sistemul de pensii

Liderul sindical Bogdan Hossu susține că adevăratul șoc al sistemului public de pensii nu va veni de la ieșirea decrețeilor la pensie în anii 2030–2031, ci din formula actuală de calcul. El a precizat că doar 4–5% dintre românii din diaspora contribuie și că muncitorii extracomunitari afectează piața muncii din România.

Bogdan Hossu spune că formula actuală de calcul a pensiilor provoacă șocul din sistemul public, ci nu ieșirea decrețeilor la pensie în 2030–2031

În anii 2030–2031 vor ieși la pensie decrețeii, iar mulți oameni se tem că sistemul public de pensii nu va face față. Subiectul a fost ridicat de Val Vâlcu, la DC News, care a atras atenția asupra unui posibil „șoc” în acea perioadă.

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a explicat însă că problema nu este atât de gravă pe cât se spune. El a arătat că adevărata dificultate vine din modul actual de calcul al pensiilor. În opinia sa, această formulă a făcut ca majoritatea pensionarilor din sistemul public să ajungă, practic, la pensii asemănătoare celor speciale.

Hossu a mai zis că punctele de stabilitate acordate după 25 de ani de muncă nu sunt legate de cât a contribuit efectiv fiecare la sistem. Dacă aceste puncte ar fi fost acordate doar după îndeplinirea stagiului complet de cotizare, adică 35 de ani, ele ar fi fost un bonus corect. Așa, fiind acordate mai devreme și fără legătură cu contribuțiile reale, ele au dus la creșteri mici ale pensiilor individuale, între aproximativ 80 și 1.200 de lei, dar au transformat circa 93% dintre pensionarii publici în beneficiari de pensii „speciale” în sens larg.

Potrivit lui Hossu, acest mecanism a costat sistemul public de pensii aproape 47 de miliarde de lei pe an. El a subliniat că scopul declarat, acela de a ajuta pensiile mici, nu a fost atins. Din contră, diferențele dintre pensii au crescut, pentru că mulți dintre cei cu pensii mici nu au putut obține aceste puncte din motive economice sau profesionale.

Hossu a afirmat că problema reală nu este ieșirea la pensie a decrețeilor, ci slăbiciunile mari ale sistemului. El a spus că statul ar fi trebuit să aibă o politică națională clară de ocupare a forței de muncă, astfel încât fiecare cetățean să aibă măcar un loc de muncă parțial și să contribuie la sistemul public de pensii. În opinia sa, acest lucru nu s-a întâmplat.

Val Vâlcu: – Șocul vine peste 5 ani, în 2030-2031, când ies la pensie decrețeii.

Bogdan Hossu: – Da și nu. Șocul este formula de calcul a pensiei actuale, pentru că trebuie să recunoaștem că actuala formulă face din aproape toți pensionarii publici, pensionari cu regim special, în sensul în care, practic, punctele de stabilitate care sunt date începând cu 25 de ani vechime în sus, nu sunt legate de sistemul contributiv. Deci, dacă ele ar fi fost date după realizarea stagiului complet de cotizare – adică la 35 de ani, cât este prevăzut – în momentul respectiv era ca o bonitate suplimentară dată sistemului. Dându-se necontributiv înainte de realizarea stagiului complet de cotizare, rezultatul este că pentru sume infime – sumele infime însemnând de la 80 de lei până la 1200 de lei maximum, că atât s-au luat ca puncte de stabilitate în plus față de ce lua, în mod normal, pensionarul respectiv – rezultatul este că toți pensionarii sau 93% din pensionarii publici au devenit pensionari cu pensii speciale, pentru că, practic, nu se bazează pe sistemul punctelor de stabilitate, nu se bazează pe sistemul de contributivitate. Rezultatul este că, de fapt, punctele de stabilitate au costat sistemul public de pensii aproape 47 de miliarde de lei anual. Eu nu discut că au luat unii… N-au rezolvat ceea ce era scopul lor, sau cel puțin scopul declarativ, creșterea pensiilor mici. Din contră, ecartul s-a mărit legat de acest lucru, pentru că pensiile mici au ieșit din mediul economic, în care nu puteau obține punctele de stabilitate din diferite motive. Sistemul are carențe mari și nu problema decrețeilor este problema reală. Dacă problema decrețeilor era o problemă a guvernelor, a statului român în general, ar fi trebuit ca politica de ocupare – adică politica prin care orice cetățean are un loc de muncă, nu neapărat full-time, adică cu opt ore, dar măcar are două ore, deci contribuie la sistemul public – să fie o politică prioritară națională, ceea ce nu este.

Bogdan Hossu afirmă că doar 4–5% dintre românii din diaspora contribuie la pensii și că muncitorii extracomunitari pot crea un șoc mai mare pe piața muncii din România

Hossu a vorbit despre românii din diaspora și a explicat că foarte puțini dintre ei mai plătesc contribuții în România, doar aproximativ 4–5%. El a spus că adevăratul posibil șoc pentru sistemul de pensii nu vine de la aceștia, ci de la muncitorii din afara Uniunii Europene care intră pe piața muncii din România.

Vâlcu a atras atenția că nici măcar nu se știe exact câți români mai trăiesc în țară deoarece mulți au plecat în străinătate și vor depinde de sistemele de pensii din alte state, precum SUA sau Franța. Hossu a precizat că numărul celor care se întorc în România sau care pleacă din România către alte țări din Uniunea Europeană este foarte mic. El a spus că majoritatea muncitorilor străini rămân să lucreze aici.

Vâlcu a presupus că acești muncitori se vor întoarce la pensie în țările lor de origine. Hossu a contrazis această idee și a explicat că, dacă nu au cel puțin 15 ani de muncă, ei nu pot beneficia de pensie din sistemul public românesc.

Vâlcu a mai sugerat că aceștia vor rămâne activi în România și poate se vor întoarce în țara lor doar la pensionare. Hossu a zis că ei pot cere pensia din România fără să se întoarcă neapărat, menționând că traiul este, în general, mai ieftin în România, deși nu neapărat la mâncare sau la cheltuielile de întreținere.

Val Vâlcu: – Nici nu știm câți mai suntem în țară, pentru că unii au plecat în străinătate. Adică e posibil să depindă de sistemul de pensii din SUA, Franța și așa mai departe.

Bogdan Hossu: – După mine, ceea ce va fi un șoc mult mai mare sunt persoanele extracomunitare care intră în sistemul pieței românești de muncă. Cei care se reîntorc sau pleacă din România către alte țări ale spațiului Uniunii Europene sunt un număr infim, sunt undeva la 4-5%. Marea majoritate rămâne aici.

Val Vâlcu: – Se vor întoarce la pensie în țara lor.

Bogdan Hossu: – Nu, deoarece dacă nu au cel puțin 15 ani de muncă, nu beneficiază de structura sistemului public.

Val Vâlcu: – Vor sta în activitate în România, poate se întorc la ieșirea la pensie.

Bogdan Hossu: – Da, sau cer pensia din România. Tot aia e, că nu trebuie neapărat să se întoarcă, deși costul vieții în România, mai puțin anumite capitole, este mai ieftin față de anumite chestiuni. Nu la mâncare, nu la întreținere.