Adrian Negrescu explică de ce indexarea pensiilor nu este posibilă în 2026
Într-un context economic tensionat, marcat de o inflație ridicată și de un deficit bugetar record, Adrian Negrescu atrage atenția că orice discuție despre majorarea pensiilor trebuie raportată la realitatea finanțelor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat duminică seară că discuțiile privind o eventuală dezghețare a pensiilor sunt, în prezent, „premature”, potrivit Mediafax. Oficialul a subliniat că orice creștere trebuie realizată „într-un mod sustenabil”, pe baza execuției bugetare și a evoluțiilor economice lunare.
Nazare a precizat că principala prioritate a acestui an este reducerea deficitului, iar în aceste condiții nu se pune problema unor majorări în 2026. El a explicat că înainte de a anunța măsuri de creștere a pensiilor, autoritățile trebuie să demonstreze o îmbunătățire „semnificativă” a situației bugetare.
„Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente”, a afirmat ministrul.
Totodată, oficialul a criticat modul în care au fost operate creșterile în anii anteriori, fără acoperire bugetară.
„Fără această înghețare nu reușim să ne atingem ținta de deficit în 2026”, a mai declarat Nazare, arătând că după „creșteri succesive, ani la rând, nesustenabile”, bugetul actual nu permite dezghețarea fondurilor pentru pensii.
Adrian Negrescu indică anul 2028 ca posibil moment pentru majorarea pensiilor
Analizând situația bugetară, Adrian Negrescu susține că dependența statului de împrumuturi pentru plata pensiilor și salariilor blochează orice perspectivă de creștere pe termen scurt.
„Atâta timp cât Guvernul se împrumută masiv pentru a plăti pensiile și salariile, e lesne de înțeles că o majorare a acestora poate interveni, probabil din 2028, plecând de la două condiții esențiale – în cazul pensiilor să crească numărul angajaților (contribuabilii la bugetul de pensii) iar în privința salariilor din sectorul bugetar să avem o reformă reală a aparatului public care sa genereze fondurile necesare”, a scris acesta pe contul său de socializare.
Economistul avertizează că nici anul 2027 nu oferă perspective mai bune, în lipsa unei reforme consistente a cheltuielilor publice. Într-o intervenție televizată, acesta a explicat că presiunea pe buget este uriașă.
„Noi abia reușim să acoperim cheltuielile statului prin împrumuturi în primul rând, pentru că economia suferă”, a declarat Negrescu la Antena 3.
El a continuat analiza arătând că traiectoria actuală ar putea fi menținută și anul viitor.
„Eu cred că pe această traiectorie trebuie să mergem probabil și în 2027, nu văd nici anul viitor de unde să luăm bani pentru a crește salariile fără această reformă absolut esențială pe care trebuie să o punem în practică în cheltuirea banilor publici”, a precizat economistul.
Referindu-se la sprijinul punctual pentru pensionari și la indexarea prevăzută de lege, Adrian Negrescu a explicat că ajutoarele acordate categoriilor vulnerabile sunt necesare, însă nu pot înlocui o reformă structurală.
„Ca să-l citesc pe fostul președinte, se dă, nu se ia. Deci, din această perspectivă, orice ajutor, mai ales pentru persoanele defavorizate, este salutar. Să-i ajuți pe oamenii ăștia, mai ales de sărbători, este absolut esențial. În coalițiile în care puterea lor de cumpărare s-a probușit în ultimii ani.
Da, era mai sănătos să reușești să le crești pensiile, să le indexezi conform legii curate a inflației plus jumătate din salariul mediu brut. Dar dacă n-ai acești bani și ministrul Nanzare spune corect. Noi nu avem bani pentru creșteri de pensii și salarii în momentul de față”, a afirmat acesta.
În același context, analistul a subliniat că problema de fond ține de structura economiei și de numărul redus de contribuabili.
„Pentru pensii, da, e o discuție care trebuie portată. Cum facem să aducem mai mulți angajați în economie? Să creem mai multe locuri de mâncă? Pentru că de acolo ar trebui să vină banii de pensii nu din împrumuturi”, a explicat Negrescu.
Referindu-se la fondurile europene și la implementarea reformelor asumate prin PNRR, economistul a atras atenția asupra întârzierilor și blocajelor administrative.
„Cum facem noi totul pe ultima sută de metri, în ultima noapte, în ultimul moment, să încercăm să obținem niște bani europeni”, a spus acesta.
El a arătat că România ar putea totuși obține fondurile europene restante, chiar și în condițiile întârzierilor și ale reformelor implementate parțial, dacă autoritățile vor merge la Bruxelles cu argumente clare și cu un calendar credibil de îndeplinire a angajamentelor asumate prin PNRR.
„Probabil cu o negociere bună, cu argumente pe masă, s-ar putea să primim banii aia”, a adăugat Negrescu.
În final, acesta a criticat ritmul lent al reformelor asumate prin PNRR și nivelul ridicat al birocrației.
„N-am putut să facem decât puține lucruri din ea, pentru că a fost construită greșit, fără să plece de la niște realități administrative, economice, fără să ia în calcul birocrația uriașă din România, care, din păcate, ne guvernează viața”.
