Ministrul Culturii: Angajaţii din bibliotecile publice şi muzee au nişte salarii de unde chiar nu se poate tăia
Sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, András Demeter a fost întrebat dacă premierul Ilie Bolojan i-a solicitat să mai realizeze reduceri la Ministerul Culturii.
”Nu, evident, indicaţiile sunt general valabile, sunt pentru toţi doar că cu toţi suntem de acord şi premierul a înţeles şi era foarte bine documentat că, mai ales în materie de salarizare în domeniul culturii în special două domenii, biblioteciile publice şi muzeele, au nişte salarii de unde chiar nu se poate tăia”, a afirmat ministrul Culturii.
András Demeter a fost întrebat despre nivelul salariilor angajaților din biblioteci și muzee, precizând că acestea sunt „extrem de mici” deoarece nu au beneficiat de creșterile succesive, de mici dimensiuni, prevăzute de Legea 153 a salarizării din fonduri publice. Ministrul a adăugat că, din păcate, salariile se situează în jurul valorii de 3.000–4.000 de lei, fără a oferi mai multe detalii, pentru a nu strica atmosfera de sărbătoare de Ziua Culturii.
”În toate aceste instituţii am putea lucra şi asta este un proiect pe care l-am discutat şi cu premierul, ar trebui să lucrăm la îmbunătăţirea raportului dintre subvenţie şi venituri proprii. Dacă ne ducem la definiţia din legea 500 a finanţelor publice, acolo noţiunea de subvenţie este definită ca o sumă alocată din fonduri publice în completarea veniturilor proprii. În majoritatea instituţiilor realitatea este aşa. Veniturile publice reprezintă un procent care se cifrează de la 5 la maxim, 20-25% şi majoritatea este subvenţia. Deci acest raport ar trebui cumva schimbat”, a spus ministrul Culturii.
Acesta a precizat că nu au cum creşte veniturile dacă nu reînnoieşte oferta.
”Acum e adevărat şi astăzi am spus că în majoritatea cazurilor, atunci când vorbim de ofertă publică, dar şi la oferta privată, dacă tu nu reînnoieşti conţinutul, oferta, dar şi la editorial la fel este, dacă tu tot timpul ai da o redifuzare a acestui dialog şi n-aţi avea alţi interlocutori, atunci n-ai cum să creşti veniturile, n-ai cum să creşti preţul biletelor. Deci tu trebuie să ai un fond prin care să investeşti în valoare nou creată care poate atrage după sine preţuri mai ridicate la început care treptat se adaptează la scăderea firească a interesului”, a mai afirmat András Demeter.
András Demeter: Bugetul Culturii în 2026 nu va ajunge la 1% din PIB
Ministrul Culturii, András Demeter, a declarat că, având în vedere că criza economică nu a atins apogeul, nu se așteaptă ca bugetul alocat culturii să atingă 1% din PIB în 2026. El a menționat că a prezentat necesarul pentru partea de cultură gestionată de minister, care reprezintă mai puțin de o treime din total, restul de două treimi fiind responsabilitatea autorităților locale.
”Câtă vreme n-am schimbat paradigma, nu va fi o schimbare. Noi astăzi am avut o discuţie la nivelul premierului şi a reprezentanţilor ministerului de Finanţe. Am analizat în primul rând execuţia bugetară, unde n-am luat neapărat felicitări, dar nici n-am fost apostrofaţi, pentru că am avut o execuţie foarte bună. Mă rog, nu a fost foarte greu câtă vreme bugetul nu a fost unul foarte mare, dar acesta este punctul de plecare pentru stabilirea limitelor bugetare pentru anul în curs. Noi am prezentat de principiu şi necesarul pentru acea parte a culturii care este gestionată de Ministerul Culturii, care este sub o treime, celelalte două treimi intră în sfera de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale şi avem şanse să primim aceşti bani. Dar, în condiţiile în care criza n-a ajuns la apogeu nu cred că în acest an cineva speră să ajungem la celebrul 1% din PIB”, a afirmat ministrul Culturii.
Referitor la faptul că bugetul culturii nu a ajuns niciodată la 1% din PIB în ultimii ani, ministrul András Demeter a subliniat că aceasta a fost mereu o țintă nerealizată. El a explicat că, analizând programele succesive ale guvernelor care s-au succedat, se observă că obiectivul a fost constant, dar niciodată atins. Ministrul a spus că ţinta de 1% din PIB pentru cultură este ”derizorie”.
”E derizoriu, de asta spun, propunerea mea este şi provocarea pentru mine şi asta am încercat, ba chiar am reuşit să explic şi interlocutorilor noştri de astăzi, echipa de la ministerul de Finanţe, vicepremier şi primul ministru, că dacă vrem o soluţie reală, atunci nu ar trebui să continuăm cu peticirea sau cu mici cosmetizări, cu un tratament simptomatic, cum suntem obişnuiţi, ci să luăm nişte măsuri care pe termen mediu şi pe termen lung schimbă întreaga abordare”, a mai afirmat ministrul Culturii.