Alexandru Rogobete, mesaj dur despre reforma lui Bolojan: Ați confundat reforma cu tăierea

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete critică modul în care sunt prezentate reducerile de cheltuieli și susține că diminuarea sumelor alocate nu echivalează cu o reformă a sistemului sanitar. El atrage atenția că finanțarea insuficientă pentru medicamente, materiale sanitare și anumite servicii medicale poate duce la acumularea unor costuri care rămân de achitat.

Ce se întâmplă cu banii din Sănătate? Rogobete vorbește despre datorii, lipsuri și facturi amânate

Într-un mesaj adresat celor pe care îi numește „reformiști”, Alexandru Rogobete vorbește despre necesarul de finanțare reclamat de spitale și de sistemul de sănătate. Potrivit fostului ministru, sumele disponibile pentru unele categorii de cheltuieli nu sunt suficiente pentru acoperirea necesarului.

„Mă adresez acum reformiștilor, care au confundat reforma cu tăierea. În sănătate, problema este concretă: finanțarea pentru medicamente, materiale sanitare și unele servicii medicale nu acoperă necesarul reclamat de spitale și de sistem”, a transmis joi fostul ministru al Sănătății.

Rogobete susține că reducerea sumelor destinate unor servicii medicale nu face ca respectivele costuri să dispară. În opinia exprimată de fostul ministru, diferențele dintre necesarul sistemului și banii alocați ajung să se reflecte în obligații financiare amânate, datorii sau lipsuri.

„Asta este reforma despre care le-ați vorbit românilor?”

Fostul ministru al Sănătății explică faptul că, atunci când finanțarea este sub nivelul necesar, problema financiară rămâne prezentă și poate fi transferată către perioade ulterioare. El indică mai multe forme pe care această diferență le poate lua, de la facturi neachitate la timp până la necesitatea unor fonduri suplimentare.

„Când aloci mai puțin decât necesarul unui serviciu medical, diferența nu dispare. Se transformă în facturi amânate, datorii, lipsuri sau nevoia unor alocări suplimentare”, spune acesta.

Rogobete se adresează direct premierului Ilie Bolojan și pune sub semnul întrebării modul în care sunt definite și prezentate măsurile de reducere a cheltuielilor.

„Domnule Bolojan, asta este reforma despre care le-ați vorbit românilor zi de zi?”, afirmă Rogobete, adresându-i-se direct premierului.

Mesajul fostului ministru vine în contextul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor și despre măsurile prezentate drept reforme pentru diminuarea presiunii asupra bugetului. Rogobete separă însă măsurile de reducere a cheltuielilor de schimbările pe care le consideră necesare pentru funcționarea sistemului public.

Rogobete: Tăierea cheltuielilor nu înseamnă reformă

În locul reducerilor de cheltuieli, Rogobete enumeră mai multe direcții pe care le consideră necesare pentru reformarea administrației și a sistemelor publice. Printre acestea se află stimularea economiei prin investiții publice și private, precum și dezvoltarea parteneriatelor public-private.

Fostul ministru menționează, de asemenea, reducerea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare a veniturilor. Pe lista sa se află și eficientizarea companiilor de stat, pentru care susține necesitatea unor criterii de „performanță economică măsurabilă”.

Rogobete indică și continuarea investițiilor în infrastructură, alături de reducerea birocrației prin digitalizarea serviciilor publice. În ceea ce privește sistemele critice, inclusiv sănătatea, el susține necesitatea unei finanțări predictibile, raportate la necesarul efectiv și la nivelul consumului.

Tăierea unei cheltuieli este o decizie bugetară

În același mesaj, fostul ministru face o distincție între o măsură bugetară de reducere a unei cheltuieli și o reformă propriu-zisă, susținând că cele două nu sunt echivalente. „Tăierea unei cheltuieli este o decizie bugetară. Nu este, prin ea însăși, o reformă”, a mai transmis fostul ministru al Sănătății.

„Eu cred că reforma înseamnă altceva:

• Să stimulezi economia prin investiții publice și private și să dezvolți parteneriate public-private acolo unde acestea sunt eficiente.
• Să reduci evaziunea fiscală și să crești colectarea, în loc să transferi presiunea fiscală către contribuabilii care deja își plătesc taxele.
  Să eficientizezi companiile de stat și să le ceri performanță economică măsurabilă.
• Să continui investițiile în infrastructură care pot susține dezvoltarea economică.
• Să reduci birocrația prin digitalizarea serviciilor publice.
• Să finanțezi predictibil sistemele critice, inclusiv sănătatea, pe baza necesarului real și a consumului.

Asta înseamnă reformă: să corectezi ceea ce nu funcționează și să construiești mecanisme care produc rezultate. Tăierea unei cheltuieli este o decizie bugetară. Nu este, prin ea însăși, o reformă”, a concluzionat fostul ministru în postarea sa de pe scial media.