Telefonul sună, iar vocea de la celălalt capăt pare cunoscută. Noua metodă prin care românii sunt păcăliți

Atacurile cibernetice se mută tot mai mult din zona mesajelor și a linkurilor suspecte direct în conversațiile telefonice. În România, înșelătoriile prin telefon, cunoscute sub denumirea de vishing (voice phishing), au ajuns în prima jumătate a anului 2026 să reprezinte 42% dintre incidentele raportate către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

Vocea pare reală, numărul pare legitim. Cum funcționează noua fraudă care ia amploare în România

După vishing, phishingul a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul, adică fraudele prin SMS, a reprezentat 13%. Vishingul este mai greu de combătut deoarece atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei printr-o conversație telefonică, apelând frecvent la sentimentul de panică sau la scenarii construite special pentru a determina persoana să reacționeze rapid.

„Moda revine. Creşte foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacţiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce şi presupune un apel în care cineva te sună şi vorbeşte direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor“, spune Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber, pentru ZF.

Datele oficiale publicate ulterior de DNSC arată că ponderea raportărilor de tip vishing a ajuns la 42% în primele șase luni din 2026. Astfel, fraudele telefonice au ajuns pe primul loc între categoriile de incidente raportate în această perioadă.

Inteligența artificială face vocea mai greu de verificat

Vishingul a devenit mai ușor de pus în practică pe măsură ce instrumentele de Inteligență Artificială au devenit mai accesibile atacatorilor. Una dintre tehnicile menționate este clonarea vocii, care poate face mai dificilă verificarea identității persoanei aflate la celălalt capăt al apelului.

„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferenţa“, subliniază Sergiu Zaharia.

O altă tehnică folosită de atacatori este Caller ID spoofing, prin care numărul afișat pe telefonul victimei poate fi falsificat. În acest fel, pe ecran poate apărea un număr care pare legitim sau chiar unul asociat unei instituții financiare. Poliția Română a avertizat în august 2026 că fraudele de tip vishing s-au amplificat și că infractorii folosesc tot mai frecvent astfel de metode pentru a exploata încrederea oamenilor în bănci și în alte instituții.

Apelurile pot imita proceduri oficiale

În scenariile identificate, atacatorii pot susține că au fost detectate tranzacții suspecte, tentative de autentificare din străinătate, un dispozitiv nou asociat contului sau chiar un presupus atac asupra contului bancar.

În unele situații, victima este transferată succesiv către mai multe persoane care pretind că reprezintă banca, poliția sau Banca Națională a României. Scopul este de a crea aparența unei proceduri oficiale și de a determina persoana să acționeze rapid.

Recomandările Poliției vizează în special datele și operațiunile pe care utilizatorii nu trebuie să le comunice sau să le efectueze la solicitarea unui apelant.

Ce nu trebuie făcut în timpul unui astfel de apel

Poliția recomandă să nu fie comunicate telefonic parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS, datele complete ale cardului sau codul CVV/CVC.

De asemenea, utilizatorii nu trebuie să aprobe tranzacții ori notificări în aplicația bancară pe care nu le-au inițiat personal. O altă recomandare este să nu fie instalate aplicații de control de la distanță la solicitarea interlocutorului.

Aceste reguli se aplică și în cazul apelurilor care par să provină de la bancă. Verificarea trebuie făcută prin canalele oficiale ale instituției, nu prin numărul de telefon comunicat de persoana care a inițiat apelul.

În acest fel, utilizatorul poate verifica separat situația semnalată în timpul conversației, fără să urmeze instrucțiunile primite de la apelant.

Tinerii nu sunt imuni la vishing

Vishingul poate reprezenta o problemă inclusiv pentru generațiile care au crescut cu tehnologia. Familiaritatea cu mediul digital poate ajuta la identificarea unor fraude online, însă interacțiunea telefonică directă poate reprezenta o zonă mai puțin familiară pentru unii utilizatori.

Sergiu Zaharia explică faptul că tinerii sunt familiarizați cu mediul digital și pot identifica mai ușor anumite fraude online, însă acest lucru nu înseamnă că sunt feriți de înșelătoriile prin telefon.

„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbeşti mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiţi pe zona digitală decât pe partea de interacţiune directă cu omul, aşa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing“.