Capital: IQVIA s-a impus de-a lungul timpului prin numeroase proiecte inovatoare la nivel internațional. Care considerați că este cea mai importantă inițiativă demarată în România?
Alexandra Bosco: Este dificil să aleg un singur proiect, însă, dacă ar fi să nominalizez unul, aș alege proiectul de secvențiere a întregului genom pentru pacienții din România, realizat în parteneriat cu UMF „Carol Davila” și Oxford Nanopore Technologies.
România a fost a doua țară în care IQVIA s-a implicat activ în obținerea datelor de genom românesc. Este un proiect inovator, dar care va deveni parte din prezentul medical și comercial în scurt timp, deschizând noi direcții în cercetare, tratamente personalizate și dezvoltare farmaceutică.
Finanțare insuficientă și schimbarea frecventă a priorităților
C: Care au fost principalele provocări pe care le-ați întâmpinat de-a lungul timpului în astfel de inițiative?
AB: În domeniile care depind de finanțarea publică, flexibilitatea este esențială, pentru că prioritățile se pot schimba rapid. Sănătatea ar trebui să rămână mereu în centrul atenției statului, însă, într-un sistem subfinanțat, cum este cel din România, resursele sunt adesea limitate.
În aceste condiții, ceea ce face diferența sunt oamenii dedicați, care, indiferent de constrângeri, își asumă responsabilitatea de a duce proiectele la bun sfârșit. Atunci când există această determinare, colaborarea dintre sectorul public și cel privat devine posibilă, iar soluțiile reale încep să prindă contur.
C: Care sunt lipsurile inacceptabile cu care vă confruntați în activitatea dvs.?
AB: Nu cred că putem vorbi despre lipsuri inacceptabile în mod absolut, dar există provocări semnificative care trebuie adresate. Una dintre cele mai presante este legată de finanțarea insuficientă și schimbarea frecventă a priorităților, mai ales atunci când lucrăm în zona studiilor clinice și a serviciilor conexe sănătății. Investițiile în acest domeniu sunt adesea greoaie, fragmentate și reactive, ceea ce afectează ritmul inovației și implementarea soluțiilor cu impact real.
În plus, odată cu dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și schimbarea atitudinii față de muncă a noilor generații, ne confruntăm cu riscul apariției unui vid de profesioniști implicați. Tinerii sunt motivați de „greater good”, de impact social și contribuție. Este esențial să le oferim oportunități de a se implica în proiecte cu sens, care să le permită să vadă rezultatele muncii lor în viața reală și să simtă că fac parte dintr-o transformare pozitivă.
Redefinirea modului în care măsurăm succesul
C: Activați într-un domeniu de graniță, ale cărui rezultate pot impacta profund evoluția omenirii. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile la nivel mondial pentru a beneficia cu toții de un viitor mai bun?
AB: Este o întrebare extrem de dificilă și niciun lider global nu cred că are răspunsuri absolute. Dar, pentru mine, ar fi: promovarea echității sociale poate prin implementarea unui venit minim garantat și minimizarea conflictelor. (…)
Într-o lume marcată de incertitudini și polarizare, întrebarea „Ce decizie ar trebui să ia urgent omenirea?” nu are un răspuns absolut. Niciun lider global nu deține soluții definitive, însă este esențial să începem să conturăm direcții clare.
C: În acest context, care sunt, din perspectiva dvs., prioritățile clare care se impun?
AB: Pentru mine, două priorități se disting: promovarea echității sociale și reducerea tensiunilor globale. Modelul actual de dezvoltare economică – adesea descris ca o evoluție în formă de „K” – accentuează discrepanțele. O parte a populației beneficiază de creșteri continue ale veniturilor, în timp ce clasa de mijloc se erodează. În acest context, implementarea unui venit minim garantat ar putea reprezenta un pas concret spre o societate mai echitabilă, oferind stabilitate și demnitate celor vulnerabili.
În paralel, deși conflictele nu pot fi eliminate complet – istoria ne arată că pacea absolută nu a existat niciodată – putem acționa pentru reducerea tensiunilor. Diplomația, cooperarea internațională și investițiile în prevenirea conflictelor trebuie să devină priorități strategice. Dar poate cea mai urgentă decizie pe care trebuie să o luăm este redefinirea modului în care măsurăm succesul. Nu mai putem evalua progresul exclusiv prin prisma profitului.
Va trebui să ne uităm la valoarea creată pentru angajați, comunități și mediu. Această schimbare de paradigmă trebuie susținută prin investiții strategice în educație și prin formarea unor lideri etici, capabili să navigheze complexitatea lumii moderne cu responsabilitate și viziune.
