Alertă de fraudă în România. Cum te păcălesc escrocii prin telefon pentru a obține datele tale personale

Fraudele online și telefonice devin tot mai sofisticate, iar românii sunt tot mai des ținta escrocilor care folosesc identități false, pagini clonă și aplicații de mesagerie pentru a obține date personale sau bani. Cazurile recente arată cât de ușor poate fi creat un scenariu credibil și cât de importantă este vigilența în fața acestor înșelătorii.

O tânără a relatat experiența unei tentative de fraudă care începe cu un apel telefonic aparent oficial, în care un bărbat se prezenta drept reprezentant al Poliției, oferind detalii exacte despre sediul instituției și un dosar fictiv de fraudă bancară.

Fraudele online devin tot mai sofisticate

După ce a început să-i explice situația, a întrerupt brusc apelul atunci când victima a precizat că discuția este înregistrată. Experiența a ridicat întrebări despre modul în care escrocii obțin datele personale, precum numele complet și numărul de telefon.

„Atenție la o fraudă la modă în această perioadă! E alta decât cea în care se cer bani pe WhatsApp. Iată ce mi s-a întâmplat azi: Mă sună un număr necunoscut. Răspund. Un bărbat se prezintă ca fiind reprezentant al Poliției (numește toate detaliile, inclusiv adresa sediului pe Str. Regina Elisabeta) și îmi spune că se ocupă de un dosar de fraudă al unui fost angajat în sistemul bancar, care a avut acces la datele personale ale clienților și care a depus un dosar de credit în care particip și eu cu semnătura mea.

După ce și-a turuit textul, s-a oprit să mă întrebe dacă am înțeles totul până aici. În acel moment, i-am cerut să-mi spună clar numele lui ca să-l notez și i-am comunicat că discuția este înregistrată (între timp, dădusem drumul la înregistrare). A închis instant. Adevărul este că, dacă nu aș fi citit, zilele trecute, o postare a cuiva care a pățit-o cu o fraudă similară, e posibil să mă fi speriat și să fi durat mai mult ca să mă dumiresc ce se întâmplă, de fapt. Mă întreb, totuși, de unde au acești tipi datele noastre personale (numele complet și numărul de telefon)?”, a relatat o tânără pe Facebook.

Alte tipare frecvente includ apelurile din străinătate

Alte tipare frecvente includ apelurile din străinătate, care continuă să bombardeze utilizatorii, cât și mesajele private care pretind a veni din partea „prietenilor” de pe rețelele sociale. Escrocii folosesc aceste tactici pentru a determina reacții emoționale, mizează pe neatenție și pe lipsa verificării informațiilor, conform relatărilor victimelor. De asemenea, există tentative de tip phishing prin SMS, prin care utilizatorii sunt rugați să acceseze linkuri pentru livrări de colete, care conduc la pagini false ce solicită date personale.

Datele oficiale confirmă aceste trenduri. Potrivit raportului Revolut, lansat la București pe 26 februarie 2026, fraudele sunt tot mai prezente în aplicațiile de mesagerie privată și pe rețelele sociale. La nivel global, platformele Meta generează 44% dintre escrocheriile raportate în 2025, iar fraudele provenite de pe Telegram au crescut cu 233%, reprezentând 21% din totalul escrocheriilor raportate.

Totodată, 58% dintre escrocheriile legate de locuri de muncă la nivel global au provenit de pe Telegram, iar fraudele de pe TikTok au crescut de șase ori într-un an. În România, 20% dintre escrocheriile raportate au provenit de pe Facebook, iar toate platformele Meta au generat aproape jumătate dintre fraudele din social media, Telegram clasându-se pe locul al doilea cu 19%.

Cel mai răspândit tip de fraudă în România rămâne cel legat de cumpărături online

Cel mai răspândit tip de fraudă în România rămâne cel legat de cumpărături online (60%), urmat de escrocheriile legate de locuri de muncă (15%) și de investiții (7%). La nivel global, fraudele legate de joburi s-au triplat într-un singur an, ajungând la 22% din totalul cazurilor. În plus, studiul Juniper Research estimează că platformele de socializare au generat 4,4 miliarde de euro venituri din reclame frauduloase pentru utilizatori europeni doar în 2025.

Concluzia experților este că fraudele nu mai sunt incidente izolate, ci un fenomen bine organizat, adaptat rapid la noile tehnologii. Escrocii folosesc date obținute din breșe de securitate, baze de date compromise sau informații publice, construiesc scenarii credibile și se bazează pe reacții emoționale precum frica, urgența sau promisiunile de câștig rapid.

Protecția cea mai eficientă rămâne prudența: verificarea directă a instituțiilor sau companiilor prin canale oficiale, evitarea accesării linkurilor din SMS sau mesaje private și refuzul de a oferi date personale sau bancare în urma apelurilor neașteptate.