București, Tunari și Corbeanca, printre zonele cu cele mai frecvente incidente în rețeaua de distribuție a gazelor
Asociația Energia Inteligentă (AEI) a spus că, potrivit unei analize făcute pe date publice de la operatorii de distribuție a gazelor, cele mai multe incidente din rețeaua de gaze au avut loc în localități precum București, Tunari, Corbeanca, Domnești, Sibiu, Cisnădie și Bistrița.
Organizația a explicat că analiza lor a arătat că, în perioada ianuarie – decembrie 2024, au fost zeci de incidente tehnice pe tot teritoriul țării, multe cauzate de săpături făcute fără autorizație sau fără respectarea regulilor. AEI a precizat că principalul motiv al acestor incidente a fost lipsa informațiilor despre locul exact al conductelor de gaze. Ei au adăugat că adevăratul pericol nu este doar gazul care scăpă din conducte, ci și lipsa de cunoștințe și atenție.
„Fiecare explozie de gaz este, în fond, o lecţie despre neatenţia noastră colectivă. Ne-am obişnuit să trăim la suprafaţă, fără să mai privim dedesubt – nici la propriu, nici la figurat. Nu mai ştim ce se află sub oraşele noastre, cum funcţionează lucrurile care ne ţin în viaţă. Trăim printre conducte, dar nu le vedem; respirăm prin reţele, dar nu le cunoaştem. Şi astfel, ignoranţa devine combustibilul perfect pentru o explozie.
Totuşi, dincolo de vină, există şi speranţă. Fiecare tragedie poate fi o trezire. Poate că e timpul să învăţăm nu doar unde sunt conductele, ci şi unde greşim noi – ca oameni, ca societate. Să învăţăm să privim dincolo de beton şi să redescoperim responsabilitatea ascunsă sub paşii noştri”, spune preşedintele AEI, Dumitru Chisaliţă, potrivit unui comunicat de presă.

România, fără sistem public de informare
AEI consideră că este inacceptabil ca, în 2025, România să nu aibă un sistem public care să arate unde se află infrastructura subterană importantă. Fără un sistem de tip „Sună înainte să sapi” sau o hartă GIS accesibilă publicului, lucrările de construcții se fac adesea fără coordonare cu operatorii de rețea. Publicarea unei hărți ar ajuta la creșterea conștientizării în rândul autorităților, dezvoltatorilor și cetățenilor, ar reduce riscurile de accidente și avarii și ar încuraja o cultură a prevenției în domeniul energetic.
În acest context, AEI cere autorităților centrale și locale să sprijine inițiativa de transparență a infrastructurii subterane și să colaboreze cu experții organizației pentru a crea un sistem digital național care să arate unde sunt conductele înainte de orice săpătură.
România are de 100 de ori mai multe decese și 150 de ori mai multe accidente la gaze decât Europa de Vest
În România, în fiecare an, mor oameni din cauze care ar putea fi evitate. Scurgerile de gaze fac de 100 de ori mai multe victime la 50.000 km de conducte decât în Europa de Vest. În spatele acestor cifre se află povești dureroase: familii distruse, copii care își pierd părinții și oameni care rămân fără casă și fără speranță, din cauza neglijenței sau lipsei de informare.
Tragediile nu apar din „ghinion”, ci dintr-o serie de mici greșeli: verificări amânate, instalații improvizate sau miros de gaz ignorat. Siguranța în case este adesea tratată ca un moft, nu ca o obligație. În Europa de Vest, verificările se fac regulat, iar la noi, ele sunt văzute ca o formalitate sau o cheltuială în plus. Datele arată diferența clar:
Europa de Vest (2017-2022)
- Rețea: 1,235 milioane km conducte
- Clienți: 68,1 milioane
- Accidente: 12–32 pe an
- Decese: între 0 și 13 pe an
- Frecvență medie: 1 accident / 50.000 km, 0,13 decese / 50.000 km
România (estimare AEI)
- Rețea: 0,049 milioane km conducte
- Clienți: 3,8 milioane
- Accidente: 100–300 pe an
- Decese: 10–30 pe an
- Frecvență medie: 150 accidente / 50.000 km, 15 decese / 50.000 km
Pe scurt, România are de 100 de ori mai multe decese și de 150 de ori mai multe accidente pe km de conductă decât țările din Europa de Vest.
AEI cere verificări stricte, modernizarea rețelei și digitalizare pentru siguranța gazelor
AEI consideră că este nevoie de următoarele măsuri:
- Schimbarea modului în care se fac verificările, reviziile și reparațiile instalațiilor de gaze.
- Modernizarea rapidă a rețelei, înlocuind complet conductele metalice vechi.
- Folosirea tehnologiei pentru întreținere predictivă, cu senzori, inteligență artificială și baze de date pentru a identifica punctele problematice înainte de accidente.
- Control strict al instalațiilor din locuințe, cu revizii obligatorii și sancțiuni pentru cei care nu respectă regulile.
- Campanii naționale pentru a crește conștientizarea oamenilor despre siguranța gazelor.
- Transparență totală în raportarea incidentelor, prin crearea unui registru public cu accidente și cauzele lor.
- Digitalizarea completă a operatorilor, pentru monitorizare în timp real și intervenții rapide.