Fostul ministru vorbește despre Europa. El este de părere că „Uniunea Europeană nu a ajuns la nivelul la care să fie mai mult decât o speranță de jucător de superputere mondială”, a subliniat Adrian Severin. „Ea rămâne, a rămas, o Europa ocupată, o Europa sub ocupație americană”.
Sub „ocupație” americană?
Diplomatul a punctat că NATO ar juca și un rol special în acest sens. Într-o interpretare geopolitică, el dezvoltă ideea că, după Al Doilea Război Mondial, Uniunea Europeană, în formele ei timpurii, nu a fost un proiect exclusiv european, ci unul inițiat și modelat sub influența și interesele Americii.
Alianța Nord-Atlantică „este, de fapt, o formă de ocupație, de control american a politicii externe și de securitate a statelor europene membre. Uniunea Europeană inițiată de Comunitatea Cărbunelui și Oțelului și apoi Comunitatea Economică Europeană, au fost tot niște structuri care au fost create urmând un plan american, inclusiv cu sprijinul planului Marshall. Dar planul Marshall a fost doar un plan care era menit să ajute Europa ocupată de american”, a subliniat diplomatul.
Fostul ministru de Externe subliniază astfel că Uniunea Europeană a fost inițial creată tot în interes american și spune că ajutorul de peste Ocean nu a fost doar altruist. Prin Planul Marshall, în viziunea lui Severin, SUA au sprijinit financiar reconstrucția Europei după Al Doilea Război Mondial, dar nu doar pentru a ridica statele distruse, ci și pentru a preveni ca acestea să devină o povară economică și socială pentru Washington.
„Încât americanii să nu ducă povara sărăciei statelor europene ocupate, ci dimpotrivă, să se poată alimenta din bogăția pe care aceste state ar fi creat-o, o bogăție pe care o creau cu, inițial, sprijin bănesc american”, a punctat el.
Iluzia
Severin consideră că Uniunea Europeană este un proiect politic mascat sub o formă economică. Și menționează că se poate vorbi despre UE ca fiind un eșec. Asta pentru că Uniunea, totuși, a fost gândită nu ca o uniune vamală, nu ca o uniune a spațiului de liberă circulație, ci aproape ca o federație.
„Așa a plecat inițial”, a declarat diplomatul.
În viziunea sa, UE trebuia să semene mai mult cu o federație, un cadru politic comun, capabil să ia decizii unitare în numele statelor membre. Economia era doar „instrumentul”, nu scopul.
„Deci, mulți au văzut o UE ca o instituție, o entitate cu caracter economic. Nu. A fost un proiect politic. N-a fost un proiect economic. Vorbim despre un proiect politic realizat cu instrumente economice. Ca să-i lase pe cei ocupați să fie fericiți că au burta plină”, a subliniat fostul ministru.
El este de părere că statele europene „ocupate” sau dependente de SUA au fost ținute sub control prin beneficii economice. Adică, dacă aveau prosperitate materială și stabilitate financiară, acceptau mai ușor constrângerile politice și lipsa unei suveranității reale.
Ce nu a reușit UE?
Adrian Severin spune că în anii ’90, când România a început să se apropie de Uniunea Europeană, și-a dat seama că legăturile dintre Europa și SUA erau mult mai strânse și mai uniforme decât credea. Cu alte cuvinte, politica europeană era, într-o mare măsură, aliniată la cea americană.
„Ceea ce eu am sesizat chiar din anii 1990, când am început noi românii să intrăm și să vedem ce se întâmplă în Uniunea Europeană, să o vedem din interior, mi-am dat seama atunci, cu surpriză, că spre deosebire ce credeam eu, există o relație, o frățietate monolitică transatlantică. Ceea ce la vremea respectivă nu era neapărat foarte amenințător, dar care în perspectivă, crea imaginea unui conflict transatlantic.
Numai cu câțiva ani în urmă, Angela Merkel și François Hollande, declarau că America este o amenințare la adresa securității Europei, la fel de mare, ziceau ei, cum este și Rusia și China”, a mai spus Adrian Severin în cadrul podcastului.
Severin vrea să evidențieze că Europa nu a reușit să devină o putere autonomă și că, deși a mers mult timp „umăr la umăr” cu SUA, au apărut momente în care liderii europeni au conștientizat riscul ca această dependență să se transforme într-un pericol la fel de mare ca cel reprezentat de Rusia sau China.
