Adrian Năstase, despre întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Washington
Potrivit lui Adrian Năstase, esența conflictului este agresiunea Rusiei asupra teritoriului Ucrainei, însă chestiunea teritorială nu a fost abordată la Washington.
În schimb, spune acesta, discuțiile s-au concentrat pe garanțiile de securitate, ceea ce arată că nu se urmărește o reacție fermă pentru eliberarea teritoriilor ocupate, ci mai degrabă oferirea de protecție Ucrainei în eventualitatea unui nou conflict declanșat de Rusia.
„Sunt multe analize după reuniunea de la Washington. Vreau să vă prezint însă și ce cred eu despre întălnire. Esență conflictului o reprezintă agresiunea Rusiei asupra teritoriului Ucrainei (indiferent de cauze și circumstanțe). Deci chestiunea principala o reprezintă chestiunea teritoriala. Ea nu a fost discutata la Washington.
S-a discutat însă despre garanții de securitate. Implicit, se recunoaște că nu vă exista o reacție dura pentru a respinge Rusia din teritoriile ocupate în acest război dar se dau garanții Ucrainei în cazul unui nou război declanșat eventual de Rusia în viitor!”, a scris el pe blogul său.
Discuțiile de la Washington, o „îndulcire a pilulei” pe care Zelenski va trebui să o înghită
Fostul premier a remarcat însă că nu este clar dacă garanțiile de securitate vor fi acordate Ucrainei în granițele recunoscute după 1991 sau „unei Ucraine mai mici”, dar este probabil să se meargă pe a doua opțiune. El a arătat că discuțiile de la Washington au reprezentat mai degrabă o „îndulcire a pilulei” pe care Zelenski va trebui să o accepte în eventuale negocieri cu Putin privind cedările teritoriale.
Totodată, Năstase a amintit că Ucraina a mai primit garanții de securitate și în trecut, prin Memorandumul de la Budapesta din 1994 sau prin tratatele ulterioare de recunoaștere. În opinia sa, noile garanții ar echivala și cu acceptarea condiției impuse de Putin ca Ucraina să nu adere la NATO, funcționând ca o alternativă la acest parcurs.
„Nu e clar însă daca aceste garanții vor fi date Ucrainei „mari” (în frontierele recunoscute după 1991) sau unei Ucraine mai mici. Probabil că aceasta din urma vă fi soluția. Practic, la Washigton, s-a oferit doar „îndulcirea pilulei” care vă trebui înghițită de Zelenski la întâlnirea cu Puțin, când se vă discuta despre cedările teritoriale.
Fie vorba intre noi, Ucraina a mai avut garanții de securitate din partea Rusiei și in1994, prin Memoranumul de la Budapesta (semnat alaturi de Marea Britanie, Franța, SUA și China). Sau prin tratatul de recunoaștere reciproca de după destrămarea URSS.
Garanțiile de securitate despre care s-a discutat acum înseamnă, în același timp, acceptarea tezei lui Puțin că Ucraina să nu adere la NATO. Un fel de alternativa. Vom vedea și ce conținut vor avea”, a precizat el.
Volodimir Zelenski, singur și cu foarte puține „cărți în mână”
Adrian Năstase a spus că, cel mai probabil, liderii europeni nu vor mai fi prezenți la întâlnirea dintre Zelenski și Putin, astfel încât Zelenski va fi singur și cu resurse limitate de negociere. Fostul premier a explicat că președintele ucrainean fie va refuza să cedeze în fața lui Putin, continuând războiul singur, fie va accepta cedarea unor teritorii, ceea ce ar permite și o trilaterală cu participarea lui Trump.
În cazul cedării, Volodimir Zelenski ar fi nevoit să organizeze alegeri prezidențiale pe care le-ar pierde, ceea ce l-ar forța să plece în exil. În opinia lui Năstase, liderul de la Kiev ar fi putut face asta de la bun început pentru a preveni războiul și pierderile uriașe suferite de Ucraina și impactul asupra ordinii mondiale.
„Sunt curios dacă liderii europeni vor merge și la întâlnirea lui Zelenski cu Puțîn. Probabil că nu. Zelenski va fi singur cu Putin și cu foarte puține „cărți în mână”. Va accepta sau nu capitularea în fața lui Putin?
Dacă nu acceptă, se întoarce la Kiev și continuă singur războiul cu Rusia („aliații au încercat să-l ajute dar el nu vrea să se lase ajutat”). Sau acceptă să cedeze teritorii și atunci vă avea loc și trilaterala cu participarea președintelui Trump.
În această situație, Zelenski va trebui să organizeze alegeri prezidențiale pe care le vă pierde și va trebui să plece în exil. Ceea ce ar fi putut face de la început și evita un război care a pricinuit imense pierderi materiale și umane în Ucraina și bulversarea ordinii mondiale”, a scris acesta.
În încheiere, fostul premier a remarcat că, în timp ce unii lideri europeni se aflau la Washington, președintele României părea să aibă misiunea de a se ruga la biserică pentru succesul reuniunii, comparând gestul cu cel al lui Ștefan cel Mare înaintea bătăliilor importante.
„PS Va deveni „Coaliția pentru voință” „Coaliția pentru voință și credință”? E posibil. În timp ce unii lideri europeni erau la Washington, președintele României a avut că misiune, se pare, să se roage la biserica pentru reușită reuniunii. Precum Ștefan cel Mare care, înainte de bătăliile importante, mergea la biserica”, a conchis el.
