Adrian Câciu critică excedentul bugetar: Nu este un moment de euforie, din contră, ar trebui să ne îngrijoreze

Execuția bugetară din ianuarie 2026 indică un excedent de 850 milioane lei, potrivit datelor oficiale comunicate de Ministerul Finanțelor. Este pentru prima dată în ultimii șapte ani când prima lună a anului se încheie pe plus. Totuși, fostul ministru Adrian Câciu atrage atenția că acest rezultat ar putea ascunde probleme serioase, inclusiv reducerea investițiilor și neplata unor facturi restante.

Adrian Câciu critică excedentul bugetar și invocă scăderea investițiilor

Adrian Câciu susține că excedentul bugetar raportat pentru începutul anului nu reflectă o îmbunătățire reală a situației financiare, ci mai degrabă o ajustare temporară obținută prin limitarea cheltuielilor esențiale. Fostul ministru atrage atenția că investițiile publice au fost afectate, iar o parte dintre obligațiile financiare ale statului nu au fost onorate.

„Excedent marginal pe seama sacrificării investițiilor!

Sau, mai bine zis, a neplătii facturilor din investitii aflate în stoc!

Nu este un moment de euforie, din contră, ar trebui să ne îngrijoreze faptul că, în anul în care ne propunem să avem investiții de 164 mld lei, începem cu o scadere an la an a volumului acestora. (3,6 mld in ian. 2026 fața de 5,3 mld în ian 2025).

Ar trebui să ne îngrijoreze mai ales din cauza faptului că, până la 31 august 2026, doar facturile de investiții pe PNRR ar trebui să fie peste 56 mld lei. Asta ar însemna să ai un minim 7 mld lei la investitii, in medie, pe lună.

Interesantă e partea de venituri cu crestere an la an de aproape 18%.

Ar trebui să bucure faptul că, aparent, exista o crestere a ponderii în PIB.

Asta dacă nu cumva inflația este mult mai mare decât cea de 9,6% si de fapt este cu 2 cifre, in jurul unui 14%-15%.

Lipsa de corelare se vede intre crestere an la an la TVA si cea de la accize(in timp ce acciza este fixa, TVA urmeaza valoarea bunului sau serviciului) pentru ca ambele au crescut ca impozit/taxa anul trecut cu cca 12-13%

Vom vedea în execuțiile viitoare….

Oricum, păcat că nu s-au plătit toate facturile restante și că raportăm excedent marginal pe seama sacrificării investitiilor”, scrie Adrian Câciu.

Fostul ministru mai subliniază că ritmul actual al investițiilor este incompatibil cu țintele asumate, în special în ceea ce privește proiectele finanțate prin PNRR, unde necesarul lunar ar trebui să fie semnificativ mai ridicat.

Ministerul Finanțelor: excedentul reflectă disciplină fiscală și venituri în creștere

Datele oficiale arată că execuția bugetară pentru ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, echivalentul a 0,04% din PIB, în contrast puternic cu deficitul de 11,01 miliarde lei din ianuarie 2025. Autoritățile susțin că acest rezultat este consecința unei colectări mai eficiente și a unui control strict al cheltuielilor.

„Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. Este prima execuţie din ultimii şapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluţie reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună şi o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice”, informează Ministerul Finanţelor.

Veniturile totale au ajuns la 55,12 miliarde lei, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cheltuielile s-au redus cu 6%, până la 54,27 miliarde lei. Creșterea veniturilor este susținută în principal de impozitul pe salarii și venit, precum și de TVA.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că aceste rezultate confirmă eficiența politicilor fiscale adoptate și necesitatea menținerii disciplinei bugetare pe tot parcursul anului.

„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficienţa măsurilor de lărgire a bazei de impozitare şi a disciplinei financiare. Este esenţial că am reuşit să creştem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menţinut un control strict asupra cheltuielilor curente.

Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în acelaşi timp, cu moderaţie şi responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menţinută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând.

Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanţelor publice şi asigurarea surselor de creştere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât şi prin finanţarea investiţiilor din fonduri europene şi PNRR, care reprezintă motorul de creştere sustenabilă a economiei româneşti”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

În detaliu, încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 31,4%, ajungând la 9,02 miliarde lei, în timp ce contribuțiile de asigurări au urcat la 18,46 miliarde lei. TVA-ul a generat venituri de 13,06 miliarde lei, cu un avans de aproape 24%, iar accizele au adus 3,67 miliarde lei.

Pe partea de cheltuieli, statul a redus costurile cu bunuri și servicii, dobânzi și salarii, în timp ce cheltuielile sociale au crescut ușor. Investițiile s-au ridicat la 3,62 miliarde lei, o sumă mai mică față de anul precedent, aspect care alimentează criticile privind sustenabilitatea excedentului raportat.