Adopția inteligenței artificiale în Europa. Topul țărilor care utilizează Gen AI la muncă sau acasă. Cum stă România în clasament

Adopția instrumentelor de inteligență artificială generativă în Europa variază semnificativ, de la mai puțin de 20% în România și Turcia, la peste 50% în Norvegia. Datele Eurostat arată că țările nordice și cele avansate digital conduc topul utilizării, în timp ce sudul și Europa Centrală rămân în urmă. Factorii principali sunt competențele digitale, alfabetizarea în AI și utilizarea personală, care depășește constant utilizarea profesională sau educațională.

Adopția inteligenței artificiale generative în Europa. Diferențele sunt mari între țările de pe continent

În Europa, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială generativă (Gen AI) variază semnificativ de la o țară la alta, potrivit unei analize Euronews.com care evidențiază atât ratele de adopție, cât și factorii ce stau la baza acestor diferențe.

Tehnologiile Gen AI, precum ChatGPT, Gemini sau Grok, au trecut rapid de la statutul de inovație emergentă la instrumente utilizate zilnic, atât în scop personal, cât și profesional sau educațional, iar milioane de europeni se bazează acum pe acestea pentru generarea de text, imagini, cod sau videoclipuri.

Cum sunt folosite instrumentele Gen AI. Țările cu cel mai mare și cel mai scăzut nivel de adopție

Aceste programe permit utilizatorilor să introducă o întrebare sau un „prompt”, de exemplu „planifică-mi o excursie de trei zile”, iar sistemul generează conținut original pe baza datelor și tiparelor învățate anterior.

În Uniunea Europeană, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit astfel de instrumente cel puțin o dată în 2025, conform Eurostat.

Cu toate acestea, rata de utilizare a Gen AI diferă semnificativ între țări. Din cele 33 de state europene analizate, procentul utilizatorilor variază de la 17% în Turcia la 56% în Norvegia.

În interiorul Uniunii Europene, cea mai mică adopție se înregistrează în România, cu 18%, iar cea mai ridicată în Danemarca, cu 48%.

Cel puțin două din cinci persoane au folosit instrumente Gen AI în ultimele trei luni în 13 țări europene.

Printre acestea se numără Elveția (47%), Estonia (47%), Malta (46%), Finlanda (46%), Irlanda (45%), Țările de Jos (45%), Cipru (44%), Grecia (44%), Luxemburg (43%), Belgia (42%) și Suedia (42%).

Pe de altă parte, în afară de Turcia și România, alte opt țări au rate de adopție sub 25%, ceea ce înseamnă că mai puțin de una din patru persoane folosește AI. Aceste state sunt Serbia (19%), Italia (20%), Bosnia și Herțegovina (20%), Macedonia de Nord (22%), Bulgaria (23%) și Polonia (23%).

Dintre marile economii ale Uniunii Europene, Italia (20%) și Germania (32%) se situează sub media UE de 33%, în timp ce Spania (38%) și Franța (37%) depășesc ușor această medie.

Factorii care influențează utilizarea AI în Europa

Adopția Gen AI arată o diviziune clară nord–sud și vest–est. Țările nordice și cele avansate digital conduc în privința utilizării, Europa de Vest are rezultate bune, dar inegale, iar statele din sud, Europa Centrală și de Est, precum și Balcanii rămân în urmă.

Potrivit lui Colin van Noordt, cercetător la Universitatea KU Leuven, ratele de adopție reflectă nivelul general de digitalizare al unei țări. El a explicat că oamenii din statele cu cea mai mare utilizare a AI au competențe digitale superioare, folosesc internetul mai frecvent și au o afinitate mai mare pentru tehnologie.

În lipsa acestor baze, este puțin probabil ca populația să adopte rapid Gen AI. Van Noordt a menționat că, în țările cu adopție scăzută, oamenii nu utilizează AI fie pentru că nu cunosc existența acestor instrumente, fie pentru că nu știu cum să le folosească.

Alfabetizarea în AI, mai importantă decât politicile guvernamentale

Cercetătorul a subliniat că a avea acces la Gen AI nu echivalează cu a ști cum să îl folosești eficient în viața de zi cu zi sau la locul de muncă. Mulți europeni nu folosesc AI pentru că nu înțeleg beneficiile practice, ceea ce evidențiază importanța „alfabetizării în domeniul AI”.

Van Noordt a mai precizat că, deși politicile guvernamentale pot stimula utilizarea, competențele digitale ale cetățenilor au un impact mult mai mare asupra ratei de adopție.

Utilizarea personală depășește utilizarea profesională

În medie, 25% dintre europeni folosesc Gen AI în scop personal, iar 15% în muncă. În toate țările analizate, utilizarea personală este mai frecventă decât cea profesională, deși diferența variază semnificativ.

De exemplu, în Țările de Jos, proporțiile sunt aproape egale – 28% pentru uz personal și 27% pentru muncă. În Grecia, 41% utilizează AI în scop personal, comparativ cu doar 16% pentru muncă, iar în România, 15% folosesc AI personal și doar 5% la locul de muncă.

Adopția AI în educația formală este încă redusă: doar 3% dintre români folosesc astfel de instrumente în școală sau universitate.

În Uniunea Europeană, doar 9% dintre persoane utilizează AI în context educațional, cu cele mai ridicate rate în Suedia și Elveția (21%) și cel mai scăzut nivel în Ungaria (1%).

Van Noordt a remarcat că rata scăzută la locul de muncă se explică parțial prin faptul că încă nu este clar cum poate AI să aducă o valoare concretă în mediul profesional.