Mitul alimentației „de la țară”, demontat de specialiști: slănina cu ceapă și țuică nu ar fi un aliment sănătos
Tradiționala slănină cu ceapă, adesea asociată cu ideea de viață simplă și sănătoasă „ca la țară”, este considerată de mulți români și inclusiv nutriționiști o alternativă naturală, lipsită de aditivi și, prin urmare, superioară meniurilor urbane. Această percepție este însă un mit periculos, susține medicul Nicolae Hâncu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști români în diabet, nutriție și boli metabolice.
Potrivit acestuia, mitul alimentației sănătoase de la țară nu a fost creat de specialiști, ci de mass-media, care a promovat constant ideea că întoarcerea la obiceiurile alimentare ale bunicilor ar reprezenta un model corect pentru omul modern. Nicolae Hâncu consideră că aceste recomandări nu sunt demne de urmat și că ele ignoră complet realitatea nutrițională a trecutului.
Medicul a explicat acum ceva timp, într-un interviu acordat Adevărul, că știe foarte bine ce consumau generațiile anterioare și cum erau preparate alimentele.
Dieta tradițională era bogată în grăsimi, cu prăjeli gătite în untură de porc și cu produse lactate extrem de grase, precum laptele de bivoliță, consumat integral, cu un conținut ridicat de grăsime. Din punctul său de vedere, tehnicile culinare folosite în trecut produceau alimente nesănătoase, iar asocierea lor cu ideea de sănătate este complet eronată.
„Mitul alimentaţiei „sănătoase” de la ţară nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puternic aceste lucru spunând că alimentaţia sau sfaturile ce ne trimit la alimentaţia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat.
Eu ştiu ce mâncau bunicii şi cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prăjeli gătite în grăsimea de porc, se bea lapte de bivoliţă cu grăsimea de două degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregătea alimente nesănătoase.
Nu înţeleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul către o alimentaţie ce deloc, deloc nu era sănătoasă”, afirmă Nicolae Hâncu.
Slănina este, din perspectivă nutrițională, aproape exclusiv grăsime saturată, nocivă pentru organism
Nicolae Hâncu atrage atenția că slănina este, din perspectivă nutrițională, aproape exclusiv grăsime saturată, un tip de grăsime extrem de nociv pentru organism, indiferent dacă este consumată alături de ceapă sau de băuturi alcoolice.
El subliniază că această combinație nu are nicio legătură cu un stil de viață sănătos, ci era mai degrabă o soluție practică pentru supraviețuire.
În trecut, țăranul român muncea fizic intens, de la primele ore ale dimineții până la apus, iar mâncarea luată pe câmp trebuia să fie ușor de transportat și să nu se strice. De aceea, slănina și pâinea reprezentau o opțiune convenabilă, nu una sănătoasă.
„Slănina înseamnă grăsime saturată extrem extrem de nesănătoasă pentru organism, chiar dacă e cu ceapă şi ţuică. Nu are nicio legătură cu sănătatea. Ţăranul român ce se ducea şi lucra de dimineaţa de la 5 până apunea soarele, la muncă, trebuia să-şi pună ceva de mâncare?
Îşi punea ce avea şi el, o bucată de pâine, slănină care nu se strica şi apă. Să nu credeţi că bea ţuică acolo, pe câmp. Eventual o bea acasă, când sosea”, adaugă specialistul.
În mediul rural, era o alimentație a extremelor
Specialistul vorbește și despre ceea ce numește „alimentația extremelor” din mediul rural. Cei cu o situație materială bună mâncau în exces alimente grase și nesănătoase, în timp ce persoanele sărace sufereau de subnutriție. Niciuna dintre aceste variante nu poate fi considerată un model corect de alimentație, subliniază Nicolae Hâncu.
El explică faptul că o alimentație echilibrată, așa cum este recomandată astăzi de nutriționiști, aproape că nu exista în urmă cu 50–60 de ani. Chiar dacă oamenii desfășurau activități fizice intense, lipseau complet recomandările medicale moderne legate de sport, prevenție, fumat sau consumul de alcool, obiceiuri larg răspândite în acea perioadă.
„Cei de la ţară care aveau o condiţie economică bună mâncau nesănătos, iar cei ce nu aveau o condiţie economică bună pur şi simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este în regulă.
O alimentaţie sănătoasă aşa cum o recomandă nutriţionişti astăzi, aproape nu exista în urmă 50 ani, pentru că despre această perioadă vorbim. Sigur că veţi veni să spuneţi că ţăranul avea activităţi fizice intense, dar atunci nu existau săli de sport, bazine de înot.
Recomandările pe care medicii le fac astăzi şi care sunt urmate nu existau atunci. Mă refer la practicarea sportului, fumatul era la el acasă, la fel şi consumul de alcool.
În loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivoliţă. În casa bunicilor mei laptele de bivoliţă era considerat un simbol al sănătăţii. Azi îl mai consumă cineva? Nu”, spune Hâncu.
Oamenii de la țară trăiesc mai mult și mai sănătos? Hâncu spune că trebuie să analizăm mai atent
În ceea ce privește ideea că oamenii de la țară trăiau mai mult și erau mai sănătoși, Nicolae Hâncu consideră că această percepție trebuie nuanțată. El arată că, în prezent, tehnologia medicală permite depistarea unor boli care în trecut rămâneau nediagnosticate.
De exemplu, frecvența diabetului zaharat era de aproximativ 1% în anii ’60–’70, în timp ce astăzi a ajuns la circa 11%, pe fondul schimbărilor sociale și al stilului de viață sedentar.
Medicul subliniază că omul modern face mult mai puțină mișcare, devenind hipocinetic, iar lipsa activității fizice afectează grav sănătatea. În acest context, Nicolae Hâncu face un apel către mass-media să nu mai promoveze alimentația bunicilor sau idealizarea vieții de la țară.
El susține că, oricum, meniuri precum slănina cu ceapă nu mai sunt practicate pe scară largă nici măcar în prezent, iar realitatea alimentară este mult diferită de imaginea romanțată și vehiculată în spațiul public.
„Sunt mai multe cercuri vicioase legate de viaţa omului de astăzi, dar după o atentă analiză, îmi asum responsabilitatea de a îi ruga pe cei din media să nu promoveze alimetaţia bunicilor nostri şi nici alimentaţia de la ţară.
Pe de altă parte, câţi mai mănâncă slănină cu ceapă dimineaţa astăzi? Să fim serioşi. Noi am făcut anchete alimentare din care a rezultat că nu se mai practică acest meniu.
Ce spun sudiştii despre ardeleni că „judecă lent ca un ardelea ce mânâncă slană multă” nu este adevărat. Asta zic ei, dar noi ştim că lucrurile aceste nu mai există”, mai precizează Nicolae Hâncu.
