Ce conțin, cu adevărat, foitajele vândute în magazine? Dragoș Pătraru te învață să faci o plăcintă sănătoasă

Dragoș Pătraru a realizat o analiză detaliată a compoziției foitajelor disponibile pe piață, subliniind diferențele semnificative între produsele comerciale și cele gătite acasă. În cadrul emisiunii sale, acesta a evidențiat ingredientele controversate ale acestor produse și a subliniat importanța alegerii unor surse sigure și sănătoase pentru prepararea alimentelor, recomandând gătitul acasă ca o metodă eficientă de a evita consumul de ultraprocesate.

Dragoș Pătraru, semnal de alarmă pentru cine face plăcinte cu foitaj din comerț

Dragoș Pătraru a realizat o analiză a compoziției foitajelor disponibile pe piață și a subliniat importanța alegerii produselor alimentare pe baza etichetelor corecte și a ingredientelor de calitate.

Pe canalul său de YouTube „Starea sănătății”, el a evidențiat că, deși multe produse de tip foitaj sunt foarte populare în rândul consumatorilor, acestea nu mai au prea multe în comun cu versiunea originală a acestui aluat, care datează de la începutul secolului al XVII-lea.

Pătraru a explicat că pentru a înțelege diferențele dintre produsele disponibile pe piață, este esențial să fim atenți la etichete, deoarece, în multe cazuri, acestea nu reflectă cu exactitate ingredientele. A adăugat că este important să ne preparăm alimentele acasă, deoarece astfel avem control total asupra ingredientelor folosite, comparativ cu produsele de pe rafturile magazinelor.

În acest context, Dragoș Pătraru a făcut referire la prima mențiune a foitajului din anul 1600, în „Ovverture de Cuisine”, un tratat culinar care a adunat rețete din diferite colțuri ale lumii.

Ingredientele care n-ar trebui să fie prezente într-un produs sănătos

După această introducere generală, Pătraru a analizat mai multe produse de tip foitaj, provenind din diverse colțuri ale lumii, pentru a discuta despre ingredientele acestora și despre valoarea lor nutritivă.

În cazul unui produs grecesc, prezentat sub formă de două rulouri ce păreau proaspăt făcute, acesta a descoperit o combinație de ingrediente care includea făină de grâu, apă, grăsimi vegetale (ulei de palmier și stearină de palmier), precum și aditivi precum emulsificatori și coloranți. În urma analizei, s-a constatat că produsul conține 15,2 grame de grăsimi (dintre care 3 grame de grăsimi saturate), 39,2 grame de glucide și 1,8 grame de fibre.

Acestea nu sunt valori deosebit de mari, dar, având în vedere ingredientele, Pătraru a subliniat că nu putem vorbi despre un produs sănătos.

Un alt produs analizat de Dragoș Pătraru a fost unul din Germania, disponibil în rețeaua Lidl. Acesta conținea făină de grâu, margarină, uleiuri rafinate de palmier și floarea soarelui, împreună cu o serie de aditivi precum conservanți și emulgatori.

Acesta a subliniat că, deși produsul conținea o cantitate semnificativă de grăsimi (14,1 grame), nu poate fi considerat un aliment de calitate, având în vedere combinația de ingrediente ultra-procesate. În plus, analizele arătau că produsul conține o cantitate semnificativă de acizi grași saturați (7,5 grame).

Printre produsele analizate s-a aflat și un foitaj românesc, marca Alpin Lux, care, deși fabricat local, conținea ingrediente discutabile, cum ar fi margarina, uleiuri vegetale rafinate, dar și o serie de substanțe chimice utilizate pentru a prelungi termenul de valabilitate și pentru a îmbunătăți textura.

Prea multe grăsimi

Dragoș Pătraru a menționat că acest produs, deși are un conținut mai mic de grăsimi decât cel din Germania (13,3 grame), conține în continuare o cantitate mare de grăsimi saturate și alte ingrediente care nu sunt benefice pentru sănătate.

În ceea ce privește produsele din Bulgaria, Pătraru a remarcat un alt foitaj care, deși părea similar cu celelalte analizate, conținea o listă lungă de ingrediente, inclusiv margarină, uleiuri rafinate, conservanți și arome. De asemenea, acest produs avea 25 de grame de grăsimi, dintre care 12 grame erau acizi grași saturați, ceea ce nu îl face o alegere sănătoasă, conform expertului.

Pătraru a prezentat și un alt produs din România, un foitaj care conținea o combinație de făină albă de grâu, margarină și uleiuri vegetale, cu adăugarea unor emulsificatori și conservanți. Deși acesta are o cantitate relativ scăzută de sare (1,05 grame), conținutul său ridicat de grăsimi saturate (11,8 grame) și glucide (34,2 grame) nu îl recomandă ca un aliment sănătos.

Cum se mint românii singuri?

În final, Dragoș Pătraru a tras un semnal de alarmă în privința consumului de produse ultra-procesate și a subliniat importanța preparării alimentelor acasă.

El a afirmat că gătitul la domiciliu, folosind ingrediente naturale și de calitate, nu este atât de complicat cum cred mulți consumatori, iar prin această practică se poate ajunge la o alimentație mult mai sănătoasă.

De asemenea, Pătraru a recomandat ca oamenii să încerce să își facă singuri aluatul, folosind făină de calitate, pentru a evita aditivii și substanțele chimice din produsele comerciale.

„Să cumperi așa ceva, să adaugi chestii, să bagi la cuptor și să zici după aia că tu ai gătit în casă, te minți singur. Apoi, nu e atât de greu să faci un aluat.

Știm că e totul complicat cu timpul, dar puteți să faceți mai mult o data și să congelați apoi, să mâncați ceva bun. Cu totul altceva este să-ți iei tu o făină de calitate și să faci acasă un aluat ca lumea.

Drumul către sănătate nu poate fi făcut cu atâtea ultraprocesate prezente în viața noastră”, a conchis Dragoș Pătraru.