Adevărul despre ouă. Publicată în ”The American Journal of Clinical Nutrition”, cercetarea se concentrează pe o întrebare tot mai frecventă: ouăle în sine sunt problema sau alimentele care vin odată cu ele – cum ar fi slănina, untul și brânza?
Pentru a afla acest lucru, cercetătorii de la Universitatea din Australia de Sud au realizat un experiment. Ceea ce au descoperit ar putea surprinde chiar și cei mai mari sceptici: consumul a două ouă pe zi a redus colesterolul LDL, atunci când restul dietei era săracă în grăsimi saturate.
De fapt, adevăratul vinovat al creșterii nivelului de colesterol s-a dovedit a fi altul: grăsimile saturate – nu colesterolul alimentar din ouă, potrivit eatingwell.
Adevărul despre ouă
Descoperirea nu înseamnă că ouăle sunt bune în orice context. Dar îi liniștește pe cei care au consumat multe ouă dar se tem că fac alegerea „greșită”.
Acesta a fost un studiu randomizat, controlat, încrucișat, care a implicat 61 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Toți participanții aveau niveluri normale de colesterol LDL la începutul studiului și nu luau medicamente care ar putea afecta lipidele din sânge.
Fiecare participant a finalizat trei faze diferite ale dietei, fiecare cu o durată de cinci săptămâni:
CON (dietă de control): Bogată în colesterol și bogată în grăsimi saturate (inclusiv un singur ou pe săptămână)
EGG: Bogată în colesterol și săracă în grăsimi saturate (inclusiv două ouă pe zi)
EGG-FREE: Săracă în colesterol și bogată în grăsimi saturate (excluzând ouăle)
Dietele au fost izocalorice – adică participanții au consumat același număr de calorii în fiecare fază – și au fost atent concepute și monitorizate de dieteticieni pentru a asigura respectarea dietei. Ordinea dietelor a fost randomizată, iar nivelurile lipidelor din sânge au fost măsurate la sfârșitul fiecărei faze.
Ce a descoperit studiul?
Comparativ cu dieta de control, dieta EGG a redus semnificativ colesterolul LDL, colesterolul total și ApoB, un marker al numărului de particule lipoproteice aterogene. Dieta FĂRĂ OUĂ, în ciuda faptului că are un conținut scăzut de colesterol, nu a modificat semnificativ acești markeri.
Este important de menționat că cercetătorii au descoperit că aportul de grăsimi saturate a fost puternic asociat cu niveluri mai ridicate de colesterol LDL și ApoB, în timp ce colesterolul alimentar nu a fost.
Cu alte cuvinte, consumul mare de grăsimi saturate – indiferent de colesterol – a crescut LDL, în timp ce consumul mai mult colesterol (din ouă) nu a făcut-o.
Rezultatele nu au fost în întregime pozitive
Rezultatele nu au fost în întregime pozitive. Dieta EGG a dus, de asemenea, la o creștere a particulelor mici de LDL, care sunt considerate mai aterogene sau susceptibile de a contribui la acumularea de placă în artere. În același timp, a redus nivelurile unei subspecii specifice de HDL (H4) care a fost asociată cu un risc redus de boli de inimă.
Aceste modificări nuanțate sugerează că, deși LDL total a scăzut, unele aspecte ale riscului cardiovascular s-ar fi putut schimba în moduri mai complexe. Oricât de convingătoare ar fi aceste rezultate, studiul vine cu unele limitări, inclusiv dimensiunea redusă a eșantionului de 48 de participanți.
Studiul a avut loc pentru o scurtă durată – cinci săptămâni în total. Merită menționat faptul că studiul s-a concentrat pe o populație de adulți sănătoși. În plus, studiul a fost finanțat de Centrul de Nutriție a Ouălor, ceea ce ar putea însemna anumite erori.
Cum se aplică acest lucru în viața reală
Dacă ați evitat ouăle de teama că vor crește colesterolul, acest studiu vine să vă linștească. Ceea ce pare să conteze mai mult pentru sănătatea inimii sunt grăsimile saturate – nu dacă mâncați ouă.
Atunci când ouăle fac parte dintr-o dietă săracă în grăsimi saturate – adică optați pentru metode de gătit precum poșarea sau fierberea și le asociați cu legume, în loc de bacon și unt – acestea pot contribui la profiluri de colesterol mai bune.
Care este concluzia generală
Acest studiu întărește mesajul nutrițional, conform căruia grăsimile saturate sunt mai strâns legate de riscul de boli de inimă decât colesterolul alimentar. Înlocuirea cu grăsimi vegetale, cum ar fi uleiul de măsline, consumul de proteine slabe și alegerea lactatelor cu conținut scăzut de grăsimi ar putea contribui mai mult la susținerea sănătății inimii, decât numărarea gramelor de colesterol în sine.
