Omul este un „animal” care are nevoie de carne, așa a fost creat. Carnea a fost dintotdeauna mâncare de bază în alimentația noastră încă de la omul primitiv care prima dată a fost vânător și pescar pentru a-și astâmpăra foamea și, mai ales, nevoia de carne.
Pentru majoritatea dintre noi, carnea este principala sursă de proteine. Ghidul dietetic american 2020-2025 spune că 150 de grame de alimente proteice pe zi pentru un aport caloric de 2.000 de calorii.
Recomandările depind de mulți factori. Printre aceștia sunt greutatea, vârsta, sexul, nivelul de activitate fizică dar mai pot fi luate în calcul și alți parametri.
Potrivit dieteticianului înregistrat Amy Goodson, cea mai sănătoasă carne este carnea slabă. Nu carnea albă. Conform standardelor USDA, aceasta este o bucată 100 de grame care are mai puțin de 10 grame de grăsime și 4,5 grame sau mai puțin de grăsimi saturate.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nu mai mult de 30% din aportul caloric total să provină din grăsimi, din care mai puțin de 10% să provină din grăsimi saturate și mai puțin de 1% din grăsimi trans.
Proteinele să fie de calitate
Cunoscutul dietetician Amy Goodson spune că orice proteină de înaltă calitate va oferi nutrienții importanți de care organismul are nevoie.
Proteinele de înaltă calitate sunt orice proteine care conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali (histidină, izoleucină, leucină, lizină, metionină, fenilalanină, treonină, triptofan și valină) pe care organismul nostru nu îi produce singur. Acestea sunt, de obicei, produse de origine animală, dar și unele alimente pe bază de plante, cum ar fi quinoa și soia, sunt proteine de înaltă calitate.
„Te ajută să te saturi mai repede și să rămâi sătul mai mult timp. Importanța acolo este că nu (consumă proteine) o dată pe zi, ci că se uită cu adevărat la distribuirea proteinelor în mod constant pe parcursul zilei”, spune Goodman, potrivit USA Today.
Nu doar carnea albă are nutrienți importanți
Fiecare tip de carne are un pachet nutritiv unic, conținând niveluri variate de fier, zinc, seleniu, fosfor, sodiu, magneziu, potasiu, riboflavină, vitaminele B12 și B6 și alte vitamine și minerale.
„Chiar și în cazul în care sunt bogate în grăsimi, sau în cele care nu sunt slabe, încă mai primești acei… nutrienți esențiali, dar grăsimea este mai mare, ceea ce face ca numărul de calorii să crească”, mai spune Goodson.
În final, totul se reduce la echilibru, preferințe și accesibilitate, spune Goodson. Ea face referire la regula 80-20 sau la alegerea alimentelor bogate în nutrienți 80% din timp, dar recunoscând dorința organismului de a mânca alimente mai puțin dense în nutrienți (gândiți-vă la deserturi, alimente bogate în grăsimi) în celelalte 20% din timp.
„Cred că cel mai important este să te întrebi ce nutrienți obții și dacă alimentul este pe gustul tău și în bugetul tău. Apoi, bineînțeles, începe să se rezume cu adevărat la, de asemenea, ce pui în farfurie? ”, mai indică Goodman.
