Controversa escortării avionului prezidențial al lui Nicușor Dan. Explicațiile din Elveția contrazic declarațiile de la București
Revenirea președintelui Nicușor Dan la București cu o aeronavă militară Spartan a generat o nouă discuție, după ce șeful statului a susținut că avionul cu care zbura a fost escortat, deasupra Elveției, de două avioane de luptă F-18, ca semn de apreciere pentru ajutorul acordat de România în urma incendiului de la Crans-Montana. Afirmațiile au fost însă contestate de un jurnalist român, care a solicitat clarificări oficiale autorităților militare elvețiene.
Președintele Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că a ajuns la București și că, pe parcursul zborului, în spațiul aerian elvețian, aeronava Spartan a fost escortată de două avioane F-18. Potrivit explicațiilor sale, acest lucru ar fi reprezentat un gest de apreciere pentru sprijinul oferit de România prin transportul internațional al victimelor grav rănite în incendiul produs la începutul lunii ianuarie la Crans-Montana.
„Am ajuns la București. Pe parcursul zborului, deasupra spațiului aerian al Elveției, aeronava noastră a fost escortată de două avioane F-18, un gest de apreciere pentru sprijinul acordat în transportul internațional al victimelor incendiului din Crans-Montana”, a transmis Nicușor Dan miercuri, 7 ianuarie.
Mesajul a fost întărit ulterior de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a declarat că escortarea avionului prezidențial a fost un semn de respect din partea autorităților elvețiene.
Oficialul a explicat că gestul ar fi avut legătură directă cu sprijinul acordat de România, prin punerea la dispoziție a aeronavei Spartan pentru transportul răniților cu arsuri grave, subliniind ideea de reciprocitate și cooperare între state.
„A fost un gest de respect din partea elvețienilor pentru sprijinul pe care România l-a acordat prin transportul cu aeronava Spartan a răniților arși grav în incendiul care s-a întâmplat la 1 ianuarie în Elveția.
A fost un semn de mulțumire și de respect pentru gestul pe care România l-a făcut, zic eu, unul care se cuvenea a fi fost făcut, unul care este un gest de reciprocitate”, a explicat și noul ministru al Apărării, Radu Miruță, într-o conferință de presă de azi, 8 ianuarie.
Realitatea este însă cu totul alta, explică jurnalistul Patrick André de Hillerin
La scurt timp însă, jurnalistul Patrick André de Hillerin a pus sub semnul întrebării aceste explicații, susținând că prezența celor două avioane de luptă elvețiene nu a avut nimic excepțional. Acesta a arătat, într-o analiză publicată online, că escortarea aeronavei românești a făcut parte dintr-o misiune obișnuită de poliție aeriană desfășurată de Forțele Aeriene Elvețiene.
Potrivit jurnalistului, Elveția desfășoară din anul 2019 misiuni regulate de poliție aeriană, împărțite în două categorii.
Pe de o parte, așa-numitele „hot missions”, destinate interceptării aeronavelor care încalcă spațiul aerian sau regulile de zbor, iar pe de altă parte „live missions”, care presupun verificări aleatorii ale aeronavelor aparținând altor state, în special ale celor care necesită autorizație diplomatică pentru tranzitarea spațiului aerian elvețian.
Pentru a lămuri situația, Patrick André de Hillerin a transmis o solicitare oficială Biroului de Presă al Armatei Elvețiene, cerând explicații cu privire la motivul pentru care aeronava C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a fost interceptată sau escortată de avioane F/A-18 Hornet în data de 7 ianuarie 2026.
Întrebarea a vizat explicit dacă a fost vorba despre o operațiune de rutină sau despre un gest special.
Răspunsul primit din partea lui Mathias Volken, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Armatei Elvețiene, a indicat clar că zborul aeronavei românești a fost inclus într-o „live mission”.
Oficialul elvețian a explicat că aceste misiuni sunt folosite pentru a verifica dacă datele furnizate în cererea de autorizare diplomatică – precum tipul aeronavei, înmatricularea sau ruta – corespund realității. După o scurtă verificare, avioanele de reacție rapidă își continuă misiunea, fără alte implicații.
Conform aceleiași surse, Forțele Aeriene Elvețiene efectuează, în medie, aproximativ 200 de astfel de „live missions” pe an, inclusiv zborul care a implicat aeronava Spartan românească. Din acest motiv, jurnalistul a concluzionat că escortarea nu a avut caracter excepțional și nu a reprezentat un gest special de mulțumire sau apreciere față de România.
În postarea sa, Patrick André de Hillerin a criticat dur modul în care informația a fost prezentată de autoritățile de la București, susținând că situația a fost exagerată și transformată într-un instrument de imagine.
Acesta a acuzat administrația prezidențială că a încercat să amplifice importanța evenimentului, folosindu-se de o tragedie pentru a crea un capital simbolic, afirmații care au stârnit reacții puternice în spațiul public.
„Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar prezența celor două F/A 18 Hornet elvețiene în jurul aeronavei Spartan care-l transporta pe președintele nostru nu a fost un gest de respect, ci a făcut parte dintr-o misiune obișnuită de poliție aeriană a aviației militare elvețiene.
De la începutul anului 2019, Elveția desfășoară astfel de misiuni de poliție aeriană, clasificate în două categorii: „hot missions”, care au rolul de a intercepta avioanele care violează spațiul aerian elvețian sau regulile de zbor, și „live missions”, care presupun verficarea prin sondaj a aeronavelor care aparțin altor state și care au nevoie de aprobare diplomatică specială pentru a tranzita spațiul aerian al Elveției.
Pentru ca lucrurile să fie cât mai clare, m-am adresat, ca ziarist, biroului de presă al Armatei Elvețiene, cu următoarea întrebare:
„Miercuri, 7 ianuarie 2026, o aeronavă militară C-27J Spartan, aparținând Forțelor Aeriene Române, a tranzitat spațiul aerian al Elveției. Conform unor relatări apărute în mediul online din România, aeronava Spartan a fost interceptată/escortată de către două aeronave F/A 18 Hornet aparținând Forțelor Aeriene ale Elveției.
Îmi puteți spune de ce s-a întâmplat acest lucru (interceptarea/escortarea aeronavei românești)? Este o operațiune de rutină, este un tip de misiune obișnuită pentru Forțele Aeriene ale Elveției, sau totul s-a petrecut din alte motive?”
În cursul serii de azi am primit următorul răspuns de la Mathias Volken, unul dintre cei doi purtători de cuvânt ai Armatei Elvețiene:
„Stimate Patrick André,
Solicitarea dumneavoastră de presă a fost transmisă Biroului de Presă al Armatei. Vă pot oferi următoarele informații cu privire la întrebarea dumneavoastră:
Forțele Aeriene Elvețiene utilizează „live missions” pentru a efectua verificări aleatorii pentru a se asigura că informațiile furnizate în cererea de autorizare diplomatică corespund cu aeronava care survolează (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta etc.). După o scurtă verificare, patrula cu reacție pleacă din nou. Forțele Aeriene efectuează în medie aproximativ 200 de „live missions” pe an, inclusiv zborul pe care l-ați menționat.
Cu cele mai bune gânduri
Mathias Volken”
După cum puteți citi cu ochii dumneavoastră, „Forțele Aeriene efectuează în medie aproximativ 200 de „live missions” pe an, inclusiv zborul pe care l-ați menționat”.
Zborul pe care l-am menționat fiind cel al aeronavei Spartan a Forțelor Aeriene Romane, este foarte clar că avionul prezidențial a fost interceptat/escortat o scurtă perioadă de timp în cadrul unei „live Mission”, o misiune aeriană de rutină a aviației Elvețiene, care a avut scopul de a verifica informațiile furnizate în cererea de autorizare diplomatică: tipul aeronavei, înmatricularea, ruta etc.
Așadar, nimic special, niciun gest deosebit de respect, ci doar o misiune de rutină a Aviației Elvețiene, așa cum sunt, în medie, 200 de alte misiuni de-a lungul unui an.
După penibilul situației de la Paris, președintele nostru și echipa lui au ținut să îngroașe ridicolul, inventând o minciună sfruntată prin care au încercat să gonfleze importanța planetară a domnului Nicușor Dan.
Să vă fie rușine, băi, nene, că vă coborâți la astfel de manevre jenante ca să vă acoperiți incompetența.
Practic, Nicușor Dan a reușit să se cațere pe cadavrele morților din Crans Montana ca să se dea puțin mare”, a scris Patrick André de Hillerin în mesajul său.
