Aspirina nu reduce riscul de cancer
Un studiu de amploare realizat de Universitatea Monash din Australia arată că administrarea zilnică a aspirinei în doze mici nu previne apariția cancerului la adulții în vârstă și poate fi asociată cu un risc mai mare de deces prin această boală.
Cercetarea, publicată în JAMA Oncology, a inclus 19.114 participanți din Australia și Statele Unite, majoritatea cu vârste de peste 70 de ani. Inițial, aceștia au făcut parte din studiul clinic ASPREE (2010–2017), fiind selectați în lipsa bolilor cardiovasculare, a demenței sau a unor dizabilități care le-ar fi limitat independența. Ulterior, cohorta a fost monitorizată în cadrul studiului observațional ASPREE-eXTension, desfășurat între 2018 și 2024.
Participanții au primit fie un comprimat zilnic de 100 mg de aspirină, fie placebo, iar analiza pe termen lung a urmărit efectele asupra incidenței cancerului. Rezultatele au arătat că nu există diferențe semnificative între cele două grupuri, nici în cazul cancerelor localizate, nici în cel al formelor metastatice.
Mai mult, cercetătorii au constatat o creștere cu 15% a mortalității prin cancer în rândul persoanelor care au luat aspirină. Acest risc a fost mai vizibil în perioada inițială a studiului ASPREE, fără însă a se menține pe termen lung în perioada de urmărire ASPREE-eXTension, ceea ce indică absența unui efect protector durabil.
Autorii studiului subliniază că, spre deosebire de datele anterioare obținute la adulții de vârstă medie, administrarea aspirinei pentru prevenția cancerului nu aduce beneficii semnificative la vârstnici și nu ar trebui recomandată ca strategie preventivă pe termen lung. În schimb, oamenii preocupați de riscul lor personal de cancer ar trebui să consulte medicul pentru recomandări adaptate situației lor individuale.
Efecte adverse ale administrării prelungite a aspirinei
Aspirina (acidul acetilsalicilic) este folosită frecvent pentru prevenirea infarctelor sau a accidentelor vasculare cerebrale, dar utilizarea pe termen lung sau în doze mari poate avea efecte secundare grave. Studiile și experiența clinică arată că riscurile cresc semnificativ la persoanele în vârstă.
Administrarea prelungită poate provoca iritații ale mucoasei stomacului, care se pot transforma în ulcere sau chiar perforații gastrice. Sângerările digestive, vizibile sau ascunse, pot duce la anemie feriprivă, iar simptome precum arsuri, greață și dureri abdominale sunt frecvente.
Aspirina crește riscul de hemoragii, inclusiv nazale, gingivale sau sub formă de vânătăi. În caz de supradozaj, pot apărea amețeli, tinitus, oboseală, somnolență, vedere încețoșată și chiar modificări ale stării psihice, cum ar fi depresia.
Dozele mari sau utilizarea necontrolată pot afecta grav rinichii și ficatul, provocând insuficiență renală acută sau leziuni hepatice.
Grupuri cu risc crescut și contraindicații
-
Copii: Administrarea aspirinei este strict interzisă, deoarece poate declanșa sindromul Reye, o afecțiune severă și potențial fatală a ficatului și creierului.
-
Sarcina: În ultimele luni de sarcină, aspirina poate crește riscul de sângerare la naștere.
-
Alcool: Consumul concomitent mărește riscul de sângerare gastrointestinală.
-
Persoane cu afecțiuni existente: Cei cu astm bronșic, alergii la aspirină, ulcere active sau tulburări de coagulare trebuie să evite medicamentul, deoarece riscul de complicații este semnificativ.
