Noua lege anticorupție stabilește definiții și pedepse comune în UE
Acordul convenit armonizează definițiile infracțiunilor de corupție, introduce pedepse minime și stabilește măsuri de prevenire aplicabile în toate statele UE. Este primul act normativ de acest tip la nivelul întregului bloc comunitar și vine într-un moment sensibil, marcat de izbucnirea unuia dintre cele mai mari scandaluri de corupție din ultimele decenii într-o instituție europeană.
Textul final al legii este însă mai puțin ambițios decât propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în mai 2023. Potrivit Politico, documentul conține pedepse minime mai reduse și multiple clauze opționale, care oferă statelor membre o marjă largă de interpretare și aplicare.
Statele membre au cerut flexibilitate, iar ambițiile inițiale au fost reduse
Negociatorul-șef al Parlamentului European, Raquel García Hermida-van der Walle, a explicat că opoziția Consiliului a fost constantă. Aceasta a transmis că statele membre au resistat armonizării dreptului penal și stabilirii unor standarde minime obligatorii, ceea ce a dus la un text final mai diluat.
„Consiliul (European) nu a dorit acest proiect de lege”, a declarat pentru Politico Raquel García Hermida-van der Walle, negociatorul principal din partea Parlamentului. „Au luptat pentru fiecare centimetru de teren”, deoarece „pur şi simplu nu le place să armonizeze sau să stabilească standarde minime în domeniul dreptului penal”, susţine europarlamentarul.
Una dintre cele mai controversate teme a fost includerea explicită a infracțiunii de abuz în serviciu. Italia, unde această infracțiune a fost eliminată din legislație în 2024, a blocat inițiativa, fiind susținută de Germania și Țările de Jos. Compromisul final a eliminat termenul propriu-zis, obligând în schimb statele să incrimineze anumite încălcări grave ale legii comise de funcționari publici în exercitarea atribuțiilor.
Ce obligații noi revin statelor membre după adoptarea legii
În ciuda concesiilor, Parlamentul European susține că a reușit să introducă cerințe solide privind prevenirea corupției. Statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru punerea în aplicare a noilor reguli și încă un an pentru a transmite Comisiei Europene planurile naționale anticorupție.
Europarlamentarul Daniel Freund a afirmat că legea creează o bază juridică prin care Comisia va putea interveni mai ferm în cazurile în care regulile nu sunt respectate. De asemenea, instanțele naționale vor putea solicita interpretări Curții de Justiție a UE în dosare de corupție.
Ce tipuri de infracțiuni de corupție sunt incluse în lege
Potrivit eurodeputatei socialiste Chloé Ridel, actul normativ introduce definiții comune pentru mai multe infracțiuni, precum mita în sectorul public și privat, deturnarea de fonduri, traficul de influență, îmbogățirea din fapte de corupție, obstrucționarea justiției, tăinuirea și incitarea.
David Casa, negociator al Partidului Popular European, a subliniat că aceste definiții comune vor facilita cooperarea transfrontalieră și vor îmbunătăți monitorizarea realizată de Comisie.
Critici privind lipsa autorităților anticorupție independente
Organizațiile de integritate și o parte dintre eurodeputați consideră însă că legea nu merge suficient de departe. Transparency International a criticat faptul că statele nu sunt obligate să creeze autorități independente anticorupție.
„În ciuda eforturilor Parlamentului, orice acord va fi departe de ceea ce UE are nevoie pentru a combate corupţia în cele 27 de state membre”, a declarat Nick Aïossa, şeful Transparency International pentru UE, criticând ţările pentru că au făcut lobby pentru a-l dilua.
Europarlamentarul Mariusz Kamiński a atras atenția asupra unei duble măsuri, subliniind că UE cere Ucrainei independența instituțiilor anticorupție, dar nu impune aceleași standarde în interiorul blocului comunitar.
Reprezentanții Parlamentului European descriu legea ca pe un prim pas, Comisia urmând să prezinte o nouă strategie anticorupție la începutul anului 2026.
