Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsAutostrada A3 Ploiești-Brașov avansează. CNIR a deblocat investigațiile geotehnice
Proiectul Autostrăzii A3 Ploiești-Brașov, unul dintre cele mai așteptate și complexe obiective de infrastructură rutieră din România, face un pas înainte decisiv. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat luni, 20 aprilie 2026, aprobarea temei geotehnice, un document fundamental pentru finalizarea studiului de fezabilitate.
Această decizie vine după o perioadă marcată de negocieri intense și dispute tehnice între beneficiar și proiectantul Consitrans, marcând începutul unei etape riguroase de investigații pe teren.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a confirmat public atingerea acestui acord, precizând că tema geotehnică a primit toate avizele necesare.
„S-a ajuns la un acord, iar tema geotehnică a primit aprobarea necesară”, a afirmat Budescu, într-o intervenție la B1TV.
Potrivit acestuia, prioritatea imediată o reprezintă stabilirea unui calendar precis pentru executarea forajelor, operațiune critică pentru validarea soluțiilor tehnice propuse pentru traseul montan.
Deși ritmul implementării a suferit modificări, reprezentantul CNIR estimează că studiul de fezabilitate va fi predat oficial până la jumătatea anului 2027, în contextul unei prelungiri a termenului contractual.
Detaliile tehnice și configurația traseului de 112 kilometri
Viitoarea autostradă spre munte va acoperi o distanță de 112 kilometri, pornind din zona de sud a municipiului Ploiești, unde se va conecta cu segmentul existent A3 București-Ploiești.
Proiectul integrează și tronsonul Râșnov – Cristian, deja deschis circulației din 2020, urmând să se finalizeze la Codlea, în nord-vestul Brașovului.
Un aspect strategic esențial este reprezentat de nodul de mare viteză de la Codlea, care va asigura interconectarea A3 cu autostrăzile A13 Sibiu-Făgăraș și A13 Brașov-Bacău.
Configurația tehnică este una impresionantă, fiind adaptată reliefului dificil. Planurile actuale prevăd construcția a 12 noduri rutiere, 13 tuneluri și 61 de structuri de tip pod sau viaduct.
Contractul pentru realizarea acestui studiu complex, evaluat la 46,5 milioane de lei fără TVA, a intrat sub gestiunea CNIR în februarie 2025, fiind transferat de la vechea structură administrativă, CNAIR.
| Parametru Proiect | Detalii Tehnice și Administrative |
| Lungime Totală | 112 Kilometri |
| Traseu | Ploiești (Sud) — Codlea (Nord-Vest Brașov) |
| Structuri Majore | 61 de structuri tehnice (poduri/viaducte) și 13 tuneluri |
| Noduri Rutiere | 12 puncte de acces |
| Interconectivitate | Nod de mare viteză la Codlea cu A13 (Sibiu și Bacău) |
| Investigații Geotehnice | Aproximativ 133.000 de metri liniari de foraj |
| Valoare Contract SF | 46,5 milioane de lei (fără TVA) |
| Termen Finalizare SF | Mijlocul anului 2027 |
| Autoritate Contractantă | CNIR (preluat de la CNAIR în februarie 2025) |
| Status Penalități | ~4 milioane de lei aplicate prestatorului pentru întârzieri |
Amenzi pentru Consitrans pentru „nerespectarea condițiilor contractuale”
Drumul către acest acord nu a fost lipsit de tensiuni. Proiectantul Consitrans a fost sancționat cu penalități de aproximativ patru milioane de lei pentru nerespectarea clauzelor contractuale.
Gabriel Budescu explica, în luna martie 2026, că aceste măsuri au fost necesare, subliniind totodată dorința autorităților de a debloca situația prin dialog. Directorul CNIR a punctat că, odată ce prestatorul va mobiliza utilajele pe teren, finanțarea va fi asigurată prompt, procesul de realocare a fondurilor între proiecte fiind unul flexibil.
„Revenind la Ploiești – Brașov, am aplicat penalități pe acest contract. Chiar săptămâna viitoare vom avea o nouă discuție cu prestatorul. Noi ne dorim să-l deblocăm și să găsim o soluție să mergem mai departe, dar nu este suficient ca doar una din părți să-și dorească acest lucru.
În momentul în care se vor găsi soluții și prestatorul va intra la lucru, automat se vor aloca și bani. Realocările între proiecte se fac foarte ușor”, a afirmat Gabriel Budescu în urmă cu o lună.
Principala divergență a vizat amploarea investigațiilor geotehnice. În timp ce proiectantul propusese inițial circa 33.000 de metri de foraje, experții au estimat un necesar de aproximativ 133.000 de metri pentru a garanta siguranța și fezabilitatea soluțiilor tehnice.
Această diferență majoră a fost cauza principală a întârzierilor, însă aprobarea recentă a temei geotehnice confirmă alinierea ambelor părți la standardele de siguranță solicitate, deschizând calea pentru utilajele de foraj pe traseul viitoarei autostrăzi.
