A doua rectificare bugetară, până la 30 noiembrie. Nazare: Despre noul buget, discutăm în decembrie

Ministerul Finanțelor se pregătește să finalizeze săptămâna viitoare a doua rectificare bugetară, un pas decisiv pentru închiderea bugetului pe 2025 în limitele convenite cu Bruxelles-ul. Ministrul Alexandru Nazare susține că execuția bugetară confirmă posibilitatea respectării țintei de deficit de 8,4% din PIB, stabilită în urma primei rectificări din octombrie. În paralel, discuțiile pentru proiectul de buget pe 2026 vor începe în decembrie, când va fi conturată noua proiecție fiscală.

Ministerul Finanțelor finalizează săptămâna viitoare a doua rectificare bugetară, necesară pentru închiderea bugetului pe 2025

Ministerul Finanțelor va încheia la finalul săptămânii următoare a doua rectificare bugetară, esențială pentru închiderea bugetului pe anul în curs în limitele convenite, potrivit ministrului Alexandru Nazare.

Acesta a precizat că execuția bugetară de până acum confirmă posibilitatea atingerii țintei de deficit pentru 2025, stabilită la 8,4% din PIB.

Nazare a afirmat la Digi24 că rectificarea reprezintă un moment-cheie în cadrul procesului bugetar, iar discuțiile pentru bugetul noului an vor deveni efective în luna decembrie.

El a explicat că, deși consultări tehnice cu ordonatorii de credite au loc deja, proiecția completă pentru 2026 va fi conturată abia luna viitoare, când vor fi finalizate detaliile legate de cheltuieli, venituri și priorități bugetare.

„La finalul săptămânii următoare, finalizăm a doua rectificare bugetară, un pas foarte important pentru închiderea acestui an. Discuțiile (pentru noul buget – n.red.) vor începe din decembrie.

Noi și acum suntem în discuții cu toți ordonatorii, dar discuția efectivă despre buget va începe în luna decembrie. Atunci vom avea detalii despre proiecția bugetară pe 2026 în amănunt”, a precizat Alexandru Nazare.

Țintele de deficit pentru 2025 și 2026

Ținta de deficit de 8,4% pentru 2025 a fost stabilită în urma primei rectificări bugetare adoptate la începutul lunii octombrie, când Guvernul Bolojan a majorat estimarea inițială de la 7% din PIB. Astfel, deficitul programat anterior la 134,65 miliarde lei a crescut cu 24,58 miliarde lei.

Deși noua țintă reprezintă doar o ajustare marginală față de nivelul de 8,65% consemnat anul trecut, aceasta a fost agreată cu Comisia Europeană, în contextul întârzierii reformei fiscale în prima jumătate a anului și al faptului că pachetul de măsuri de consolidare bugetară adoptat în iulie produce efecte doar parțiale în 2025.

Pentru 2026, România și Comisia Europeană au convenit o țintă de deficit de 6,2% din PIB, obiectiv care va sta la baza construcției bugetare ce urmează să fie discutată în decembrie.

Reamintim că premierul Ilie Bolojan, cu o zi în urmă, făcea și el o trecere în revistă a măsurile de redresare pe care le-a luat Guvernul până în acest moment și care funcționează, spune șeful Guvernului. „Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună”, a punctat Bolojan.

La finalul postării sale, Bolojan dădea și el asigurări că „deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026”.

„Măsurile de redresare pe care le-am luat până acum funcționează. Veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad. România e pe calea cea bună.

În trimestrul al III-lea, față de aceeași perioadă a anului trecut:

Veniturile bugetului de stat au crescut cu 12,5%. De la 79,2 miliarde lei am ajuns la 89,1 miliarde lei. O creștere de 9,9 miliarde lei.

Impozitul pe venit – creștere cu 16,5%.

Încasările din TVA – creștere cu 14,8%.

Veniturile din accize – creștere cu 11%.

Contribuțiile sociale încasate în trimestrul III au crescut cu 8,5%, adică 4 miliarde lei în plus.

Cheltuielile de personal au scăzut în perioada iulie–septembrie cu 630 de milioane de lei.

În luna octombrie, cheltuielile de personal au scăzut cu 562 de milioane de lei față de aceeași lună din 2024, de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. Comparativ, în primul semestru, cheltuielile de personal au crescut cu aproximativ 10% față de același semestru din 2024.

Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.

Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi.

Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei.

Titlurile în lei – scădere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte de bază pentru cea de 10 ani.

Titlurile în euro – scădere cu 78 de puncte de bază la 5 ani și 49 de puncte de bază la 10 ani.

Reducerea dobânzilor se traduce în economii importante ce sunt folosite pentru investiții, educație sau sănătate.

Investițiile au crescut și devin principalul motor al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Investițiile vor accelera în 2026–2027, sprijinite de fondurile europene și proiectele aflate în derulare.

Deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026.

Mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat pentru aceste rezultate. Mulțumesc românilor care au înțeles că aceste eforturi sunt necesare pentru a depăși un moment dificil!

Am toată încrederea că, dacă vom menține acest curs, România va reuși să-și atingă potențialul, iar viața românilor va fi predictibilă și prosperă”, este postarea lui Ilie Bolojan din urmă cu o zi.