Măsuri pentru reducerea prețului energiei cu 20-25%
Ministerul Energiei a prezentat cinci măsuri, grupate într-un plan ce ar urma să fie aplicat începând de săptămâna viitoare, și care, potrivit ministrului Bogdan Gruia Ivan, ar putea reduce, în medie, prețul energiei cu 20-25% în aproximativ șase luni.
Bogdan Ivan a declarat că a reunit ANRE, producători, furnizori, distribuitori și bursele pentru a găsi soluții de reducere a prețului energiei, subliniind că aceștia nu au colaborat împreună timp de 35 de ani.
După numeroase dezbateri, s-a ajuns la un acord asupra unor măsuri care ar putea reduce prețul pe termen scurt și mediu, puncte discutate și în Guvern și care vor fi prezentate săptămâna viitoare într-o conferință de presă.
„Am adus la aceeaşi masă ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n. r.). producători, furnizori, distribuitori de energie electrică, bursele, pentru a găsi o formulă prin care să scădem preţul. Trebuie ţinut cont de faptul că timp de 35 de ani aceşti oameni n-au stat la masă toţi în acelaşi timp, n-au lucrat împreună.
Am reuşit ca, după dezbateri interminabile, de zeci de ore, să cădem de acord asupra unor puncte care ar putea să ducă la reducerea preţului la energie pe termen scurt şi mediu. Aceste puncte le-am dezbătut şi în Guvern. Ieri am căzut de acord pe o formă finală, iar săptămâna viitoare o să le prezint într-o conferinţă de presă, împreună cu cei implicaţi, pentru că nu toate măsurile ţin exclusiv de Ministerul Energiei”, a declarat el la Digi24.
România are „cea mai scumpă energie din Europa”
El a subliniat că, de-a lungul timpului, au fost adoptate decizii care au făcut ca România să aibă „cea mai scumpă energie din Europa”, menționând că au fost scoși din producție „7.000 de megawaţi, o producţie în bandă bazată pe gaz şi pe cărbune” și că țara a asumat „cea mai ambiţioasă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană”.
Ministrul Energiei a explicat că România și-a asumat acum cinci ani scoaterea din producție a centralelor pe cărbune din Valea Jiului și Gorj, într-o asumare considerată pripită, fără să fie pregătite suficiente alternative. Dintre cei 7.000 MW scoși din funcțiune, doar 1.200 MW au fost înlocuiți cu capacități noi pe cărbune și gaz. Ca urmare, țara importă acum circa 20% din necesarul de energie, în special în orele de vârf, ceea ce crește costul energiei și generează dezechilibre pe piață.
„Noi ne-am asumat, acum aproximativ 5 ani, că o să scoatem din producţie centralele pe cărbune din Valea Jiului, de la Complexul Energetic Oltenia, din Gorj, în timp ce Germania şi Polonia şi-au asumat ţinte 2040 – 2049. I-aş spune o asumarea pripită, care, poate, a încercat să scadă preţul la energia finală, dar faci această asumare în clipa în care te asiguri că pui ceva în loc. Au fost gândite două centrale foarte mari pe gaz, care au întârziere de implementare de aproape trei ani de zile. Nu ai cum să opreşti ceva fără să pui în loc.
Din cei 7.000 de MW care au fost scoşi din producţie, doar 1.200 au fost reinstalaţi în capacităţi de producţie de energie electrică în bandă, cărbune şi gaz. Iar în momentul de faţă, România ajunge să importe aproximativ 20% din necesarul de energie, să-l importe la ore de vârf, când energia este cea mai scumpă, adică între orele 6 şi 10 seara. Iar acest lucru creează un dezechilibru şi ne duce în situaţia de a avea această energie electrică foarte scumpă”, a spus oficialul.
El a precizat că, în acest context, au fost examinate și evaluate fiecare dintre proiectele vechi de 20-30 de ani, aflate în stadii de execuție de peste 80%, dar care sunt blocate din cauza unor procese judiciare sau a problemelor legate de avizele de mediu.
„Le-am luat pe fiecare în parte. Mă ocup ca ele să meargă mai departe şi să avem cea mai bună reprezentare în toate instanţele din România pentru a nu mai ţine în continuare sute de milioane de euro blocaţi în aceste proiecte care până acum nu au reuşit să fie duse la capăt şi pentru aceasta mă lupt. Doi, proiectul de la Iernut.
Avem acolo alţi 700 de megawaţi, proiectul de la Mintia, care este unul privat, pe care vrem să îl susţinem, proiectele nucleare de la Reactorul 1, Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, pentru a reuşi să creştem capacităţile de producţie a energiei electrice în bandă. Am făcut o analiză clară şi, în următorul an şi jumătate, o să intrăm aproximativ cu 1.800 – 2.000 de MW energie electrică în bandă în producţie”, a spus acesta.
Energia electrică reprezintă doar aproximativ 52% din factură
Pe de altă parte, Bogdan Ivan a subliniat că situația ține și de reguli ale pieței, menționând că „oamenii au reclamat de foarte multe ori atunci când nu înţelegeau de ce plătim energie atât de scumpă”.
Oficialul a explicat că energia electrică reprezintă doar aproximativ 52% din factură, restul fiind tarife, transport, TVA și accize, iar scopul măsurilor este reducerea speculei și eliminarea intermediarilor neproductivi. În acest context, au fost stabilite cinci puncte principale, printre care obligativitatea ca cei care achiziționează energie în avans pe piețele forward să garanteze 10% din valoarea tranzacției.
„O realitate o reprezintă faptul că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din factură. În rest, sunt tarife, accesorii, transport al energiei, TVA, accize şi aşa mai departe. Şi am calculat cum putem să scădem toate aceste lucruri, să scurtăm acea speculă de care se tot vorbeşte de foarte mulţi ani, intermediarii neloiali şi neproductivi din piaţă.
Iar în această formulă avem aceste 5 puncte pe care le-am comasat, prin care, de exemplu, cei care vor să achiziţioneze energie electrică pe pieţele forward, adică în avans, să cumpere în 2025, în luna august, pentru anul 2027 (…) trebuie să garanteze cu 10% din valoarea achiziţiei”, a spus ministrul.
Reducerea lanțului dintre producătorii de energie electrică
O altă măsură urmărește reducerea lanțului dintre producătorii de energie electrică, în principal companii cu capital majoritar de stat precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, și furnizorii care deservesc peste 200.000–300.000 de clienți.
„Avem o piaţă mult mai simplă, o piaţă între producători şi furnizorii mari în mod direct, care automat, odată implementat acest mecanism, va face preţul să coboare”, a afirmat oficialul.
Bogdan Ivan a explicat și mecanismul market maker, prin care un actor major din piața energiei electrice va fi folosit ca referință, având rolul de a stabiliza prețul și de a contribui la reducerea acestuia.
„Toate aceste măsuri care ar trebui să fie implementate începând cu săptămâna viitoare în următoarele trei luni ar trebui să ducă la o reducere, în medie, a preţului la energie cu 20-25% în aproximativ jumătate de an”, a explicat el.
