Eliminarea acestei scheme, la 1 iulie, a dus la dublarea sumelor plătite de milioane de gospodării. Aproximativ 3,7 milioane de consumatori care foloseau în medie 100 kWh și achitau facturi de circa 70 de lei plătesc acum între 130 și 140 de lei, explică ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Pentru persoanele cu venituri lunare mai mici de 1.950 de lei, guvernul a introdus o nouă schemă de sprijin: un voucher de 50 de lei pe lună menit să atenueze impactul scumpirilor.
Lipsa capacităților de producție a dus la scumpiri masive, dezvăluie Bogdan Ivan
Unul dintre principalele motive pentru care România ajunge să suporte aproape cele mai mari tarife din Uniunea Europeană este dependența de importuri. Țara cumpără aproximativ 20% din necesarul de energie în orele de vârf, între 6:00 și 22:00, când costurile sunt cele mai ridicate.
Această situație a apărut în urma închiderii unor capacități mari de producție fără ca alternativele planificate să fie finalizate la timp. Din cei 7.000 MW scoși din producție, doar 1.200 MW au fost înlocuiți prin noi centrale pe cărbune și gaz, ceea ce a creat un dezechilibru.
„În momentul de față vorbim de un context în care timp de 4 ani, până în data de 1 iulie a acestui an, statul român a compensat o parte din tot ce înseamnă facturile la energie ale românilor, într-o formă în care și mall-ul, și clubul de noapte, și un miliardar și o persoană vârstnică cu o pensie de 1.500 lei, beneficia de aceeași reducere plătită din bugetul de stat.
Ei bine, la 1 iulie s-a eliminat această schemă. Este evident că pentru aproximativ 3,7 milioane de consumatori din România, care consumau în medie 100 kw/h și aveau facturi în jur de 70 lei, acum au ajuns ca acele facturi să fie la 130-140 lei.
Pentru acei oameni care au sub 1.950 lei venituri, în prima săptămână de mandat, am instituit o schemă prin care acești oameni, consumatori vulnerabili, primesc un voucher de 50 lei, lunar, care va acoperi o mare parte din această creștere pentru oamenii care au venituri mici”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Digi24.
Mai multe proiecte energetice vechi de 20-30 de ani au fost reluate pentru a nu mai ține pe loc investiții de sute de milioane de euro
Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierile. Mai multe proiecte energetice vechi de 20-30 de ani, aflate în stadii avansate dar blocate din motive birocratice sau litigii în instanță, au fost reluate pentru a nu mai ține pe loc investiții de sute de milioane de euro.
Printre obiectivele prioritare se află centrala de la Iernut, cu o capacitate de 700 MW, și proiectul Mintia, alături de investiții private. În paralel, guvernul vrea să sprijine dezvoltarea energiei nucleare prin modernizarea reactorului 1 și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
„I-aș spune o asumare pripită, care poate a încercat să scadă prețul, energia finală. Dar faci această asumare în clipa în care te asiguri că pui ceva în loc. A fost gândită două centrale foarte mari pe gaz, care au întârziere de implementare de aproape 3 ani de zile. Nu ai cum să oprești ceva fără să pui în loc.
Din cei 7000 mw care au fost scoți din producție, doar 1200 au fost reinstalați pe capacități de producție energie electrică în bandă, cărbune și gaz, iar în momentul de față România ajunge să importe aproximativ 20% din necesarul de energie, să-l importe la ore de vârf, unde energie este cea mai scumpă, adică între ora 6:00 și 22:00, iar acest lucru creează un dezechilibru și ne duce în situația de a avea această energie electrică foarte scumpă. Ce facem aici?”, a mai spus ministrul.
Planurile autorităților prevăd ca în următorul an și jumătate să fie introduși în producție între 1.800 și 2.000 MW de energie electrică
Planurile autorităților prevăd ca în următorul an și jumătate să fie introduși în producție între 1.800 și 2.000 MW de energie electrică, majoritatea pe bază de gaz, pentru a întări capacitatea de producție în bandă. În același timp, se urmărește o reglementare mai clară a pieței, astfel încât consumatorii să înțeleagă structura facturilor.
În prezent, energia electrică activă reprezintă doar aproximativ 52% din valoarea unei facturi, restul fiind constituit din tarife de transport, TVA, accize și alte taxe.
„Am luat fiecare proiect în parte, avem proiecte vechi și de 20-30 de ani, care sunt în stadii de peste 80% avansate și care sunt blocate de diferite procese în instanță, preaviz de mediu, acord de mediu, le-am luat fiecare în parte, mă ocup ca ele să meargă mai departe și să avem cea mai bună reprezentare în toate instanțele din România pentru a nu mai ține în continuare sute de milioane de euro blocați în aceste proiecte care, până acum, nu au reușit să fie duse la capăt. Și pentru aceasta mă lupt.
Doi. Proiectul de la Iernut, avem acolo alți 700 mw, proiectul de la Mintia, care sunt private, dar vrem să susținem proiectele nucleare de la reactorul 1, reactorul 3 și 4 de la Cernavodă, pentru a reuși să creștem capacitățile de producție a energiei electrice în bandă.
O analiză clară și pentru asta, în următorul an și jumătate o să intrăm aproximativ cu 1800-2000 mw energie electrică în bandă, în marea lor majoritate pe gaz, în producție. Pe de o parte, pe de altă parte, vorbim despre reguli ale pieței, ceea ce oamenii au reclamat de foarte multe ori atunci când nu înțelegeau.
Păi de ce plătim energia atât de scumpă și de ce? Ce ne explică în factură cum avem acele tarife finale? O realitate o reprezintă faptul că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din factură. În rest sunt tarife accesorii dis transport al energiei, TVA, acciză și așa mai departe”, a conchis Bogdan Ivan.
Astfel, România se află într-un moment critic: populația plătește facturi aproape duble, iar statul caută soluții atât pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, cât și pentru reducerea dependenței de importuri prin dezvoltarea unor noi capacități interne de producție.
