1 Martie 2026. Ce este interzis să faci de Mărțișor: Îți pierzi tot norocul

De astăzi, primăvara începe oficial, marcând și luna mărțișorului, o tradiție românească veche, transmisă din generație în generație, menită să aducă noroc, sănătate, bunăstare și prosperitate tuturor celor care o sărbătoresc.

Potrivit tradițiilor din popor, mărțișorul trebuie trebuie purtat la încheietură, gât sau prins în piept. Este unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri românești, născut din credințele strămoșilor și legat de renașterea naturii și intrarea în noul an agricol. În trecut, ziua de 1 martie marca începutul anului nou, iar tradiția mărțișorului era strâns legată de aceste sărbători.

Primăvara începe oficial odată cu luna mărțișorului

În 2017, mărțișorul a fost înscris de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, într-o candidatură comună a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova. Tradiția datează din Antichitate și presupune confecționarea unui șnur răsucit din două fire, alb și roșu, din lână, bumbac sau mătase, oferit de obicei de femei membrilor comunității.

Șnurul mărțișorului se purta inițial la gât, la mâini sau picioare, încins peste pântec sau prins în piept, și era lăsat să stea de la câteva zile la câteva săptămâni, în funcție de zonă. La final, talismanul se așeza pe o ramură înflorită, sub o piatră, în fântână sau pe brazda ogorului. Tradiția spune că mărțișorul nu trebuie aruncat la gunoi, pentru a nu aduce ghinion.

Mărțișorul este strâns legat de tradiția Dochiei

Denumirea oficială a lunii martie a consolidat numele sărbătorii, Mărțișor, în detrimentul unor denumiri mai vechi precum Dochia sau Dragobete. Termenul desemnează și darul oferit cu această ocazie, păstrând tradiția darurilor de început de primăvară.

Mărțișorul este strâns legat de tradiția Dochiei, simbolizând iarna și vara prin cele două fire răsucite, la care se atașa o monedă din aur, argint sau alt metal. În vechime, șnurul era alb și negru și nu era împodobit cu monede sau obiecte artizanale.

Șnurul reprezenta „funia anului”, care unea zilele celor două anotimpuri fundamentale și reflecta opoziția dintre contrarii: lumină și întuneric, cald și frig, fertilitate și sterilitate, viață și moarte. În legendele despre Dochia, vara și iarna apar frecvent, iar vara era simbolizată prin fragii, fructe care se coc odată cu anotimpul cald, nu primăvara.

În România, mai multe elemente culturale au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității de către UNESCO. Printre acestea se numără Ritualul Călușului (2005/2008), Doina (2009), Ceramica tradițională de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Jocul fecioresc din România (2015), tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (2016), Mărțișorul – practicile tradiționale asociate zilei de 1 Martie (2017), tradiția creșterii cailor de rasă lipițană din România (2022) și arta cămășii cu altiță, un element de identitate culturală românească (2022).