Zece proiecte de infrastructură începute în perioada 2007-2013 primesc finanţare UE de 800 milioane de euro pentru continuare
Un număr de 10 proiecte de infrastructură începute în perioada 2007 – 2013 vor fi continuate în România, cu o contribuţie din partea Uniunii Europene (UE) de aproximativ 800 de milioane de euro pe actuala perioadă de programare, informează, vineri, Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
'Aceste proiecte reprezintă mai mult decât simple investiţii în infrastructură: folosite în mod eficient, pot deveni catalizatori ai dezvoltării la nivel local, regional şi naţional. De aceea este cu atât mai important ca fondurile UE să fie folosite în mod strategic şi în concordanţă cu priorităţile de investiţii din România", a afirmat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu.
Potrivit sursei citate, două dintre cele 10 proiecte aprobate vizează lucrări de infrastructură în sectorul Transporturi şi se referă la construcţia şoselei de centură a municipiului Braşov, tronsoanele I (DN1-DN11), II (DN11-DN13) şi III (DN13-DN1), şi la reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a coridorului pan-european IV, tronsonul Sighişoara – Coşlariu.
Obiectivele proiectelor de transport cuprind modernizarea infrastructurii şi sporirea vitezei de circulaţie maximă la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă pe tronsonul Sighişoara – Coşlariu, respectiv construcţia şoselei de centură a Braşovului pentru diminuarea traficului din municipiu.
De asemenea, trei proiecte au ca ţintă domeniul Managementului deşeurilor în: judeţul Caraş-Severin – Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor, judeţul Constanţa – Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor, şi judeţul Iaşi – Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor.
Cele trei proiecte de management al deşeurilor vor contribui la reducerea dimensiunilor depozitelor de deşeuri prin Integrarea activităţilor de separare, colectare, transport, tratare, reciclare şi eliminare. Totodată, se are în vedere închiderea sau reabilitarea depozitelor non-conforme cu standardele europene, potrivit angajamentelor privind mediul înconjurător asumate de România.
În acelaşi timp, pentru infrastructura de apă sunt aprobate patru proiecte, după cum urmează: în judeţul Covasna – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, în judeţul Teleorman – Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată, în judeţele Constanţa şi Ialomiţa – Reabilitarea şi modernizarea Infrastructurii de apă şi a sistemului de canalizare, iar în judeţele Sibiu şi Braşov – Extinderea şi reabilitarea Infrastructurii de apă şi apă uzată.
Proiectele de apă şi apă uzată includ realizarea de infrastructură şi facilităţi de tratare a apei uzate, cât şi îmbunătăţirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă. Această infrastructură va contribui la oferirea de servicii şi la un grad de acoperire în domeniul apei curente şi a celei uzate în conformitate cu directivele europene, în mod special cele legate de calitatea apei şi de tratarea apei uzate în mediul urban.
Nu în ultimul rând, pe segmentul "Prevenirea dezastrelor naturale", s-a aprobat finanţare pentru continuarea proiectului WATMAN – Sistem informaţional pentru managementul integrat ai apelor – Etapa I.
Proiectul WATMAN are ca obiectiv final protejarea populaţiei prin modernizarea infrastructurii de prevenire a inundaţiilor şi va permite optimizarea securităţii şi a eficienţei infrastructurii lucrărilor hidrotehnice deja existente de la nivel naţional, informatizarea sistemului de colectare a datelor provenite de la staţiile automate care vor fi montate la nivelul barajelor de importanţă majoră, monitorizarea de la distanţă a modului în care se comportă construcţiile hidrotehnice, cât şi integrarea tuturor informaţiilor la nivel electronic şi comunicarea rapidă şi în timp real între autorităţile responsabile. AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





