Zborurile din Europa, amenințate vara aceasta de criza kerosenului. România poate profita de întreruperea aprovizionării din Orientul Mijlociu

Criză de kerosen. Tensiunile din Orientul Mijlociu amenință zborurile din Europa în prag de sezon estival

Sectorul aviatic european se află în fața unei provocări majore, pe măsură ce instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu începe să erodeze siguranța aprovizionării cu kerosen. Perturbările constante în livrarea kerosenului ar putea forța companiile aeriene să aplice reduceri semnificative ale ofertelor de zboruri chiar înaintea sezonului de vârf.

Vineri, 17 aprilie 2026, Asociația Germană a Aviației (BDL) a emis un semnal de alarmă, subliniind că întregul ecosistem turistic, care depinde fundamental de conectivitatea aeriană pentru călătoriile interne și internaționale, este pus în pericol de volatilitatea piețelor energetice globale, notează agenția de presă DPA.

Joachim Lang, directorul general al BDL, a precizat că proximitatea sezonului de vacanță face ca această vulnerabilitate să fie și mai critică, afectând atât turiștii, cât și sectorul turismului de afaceri.

„Sezonul de călătorii din vară este foarte aproape, şi ecosistemul turistic depinde de călătoriile aeriene pentru turiştii interni şi externi în timpul sezonului de vârf dar şi pentru turismul de afaceri”, spune Lang.

Reguli la bloc 2026. Este obligatoriu pentru românii care locuiesc la ultimul etaj. Amenzile pot ajunge până la 10.000 de lei

CUTIA NEAGRĂ Lista oamenilor lui Ilie Bolojan care primesc salarii uriașe de la stat

Potrivit analizei asociației, evoluția situației este strâns legată de durata conflictului din Iran. Experții din domeniul energiei avertizează că, și în eventualitatea unei încetări rapide a ostilităților, redresarea piețelor de profil se va produce doar gradual, fără a garanta o revenire imediată la normalitate.

Impactul distrugerilor din Orientul Mijlociu asupra capacității de producție. Europa și-a acoperit jumătate din deficit cu importuri din SUA

Situația este agravată de amploarea pagubelor suferite de infrastructura energetică din regiune. Rapoartele indică faptul că peste 80 de facilități din Orientul Mijlociu au fost afectate parțial sau sever, ceea ce face ca o reluare rapidă a producției la nivelurile anterioare crizei să fie extrem de puțin probabilă.

În acest context, industria petrolieră estimează că aproximativ 20% din capacitatea globală de petrol va rămâne indisponibilă pentru o perioadă extinsă.

Această pierdere de capacitate pune presiune pe stocurile europene, într-un moment în care cererea este în creștere. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a venit cu o prognoză sumbră, avertizând că anumite regiuni din Europa ar putea experimenta un deficit acut de kerosen în următoarele șase săptămâni.

Această prognoză se bazează pe faptul că aproximativ 75% din importurile nete de kerosen ale continentului provin direct din Orientul Mijlociu, o dependență care se dovedește acum a fi un punct vulnerabil major.

În încercarea de a stabiliza piața, Europa a început să înlocuiască livrările pierdute cu combustibili proveniți din Statele Unite ale Americii. Totuși, BDL a subliniat că aceste importuri alternative au acoperit până acum doar aproximativ jumătate din deficitul creat.

Analiștii economici anticipează deja consecințele logistice și financiare ale acestui dezechilibru. Se preconizează noi reduceri ale capacității de transport și menținerea unui număr mare de aeronave la sol din cauza lipsei de resurse. Mai mult, pasagerii s-ar putea confrunta cu suprataxe.

România reprezintă un caz aparte datorită resurselor interne, spune Dumitru Chisăliță

În timp ce marile hub-uri europene se tem de paralizia traficului aerian, România pare să se afle într-o poziție mult mai sigură. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat pentru Digi24 că, deși Europa traversează o criză generată de blocarea importurilor din Kuweit și de tensiunile din zona Golfului, țara noastră are șanse reduse de a fi afectată negativ.

Acesta a argumentat că situația actuală este rezultatul unei decizii strategice luate de Uniunea Europeană în urmă cu trei decenii, prin care s-a optat pentru dependența de importuri, o politică ce acum se întoarce împotriva statelor membre care nu dețin capacități de rafinare proprii.

„Europa a ales, în urmă cu 30 de ani, să schimbe radical modul de a obține și de a folosi kerosenul, adică a ales să importe din alte țări.

Jumătate din kerosenul care se folosește în Uniunea Europeană este importat, iar cel mai mare exportator de kerosen către Uniunea Europeană era Kuweitul, care, din păcate, în momentul de față este blocat.

De o lună și jumătate, fluxurile sunt întrerupte, ceea ce a făcut ca kerosenul din Kuweit să nu mai ajungă în Europa”, explică Dumitru Chisăliță.

Conform analizei sale, România beneficiază de două avantaje competitive majore.

În primul rând, volumul traficului aerian autohton este mai scăzut comparativ cu statele din vest, ceea ce înseamnă un consum total mai mic. În al doilea rând, România dispune de trei rafinării active capabile să producă kerosen, acoperind astfel o parte însemnată din necesarul intern.

Oportunități economice pentru România în context de criză

Un alt factor de stabilitate menționat de expert este controlul asupra materiei prime. Dumitru Chisăliță a arătat că România își asigură o pătrime din cantitatea de țiței necesară din producția internă, iar fluxurile de import nu sunt legate de zona Golfului, ceea ce izolează piața locală de șocurile directe din acea regiune.

Această configurație energetică transformă România dintr-o potențială victimă a crizei într-un posibil beneficiar.

În concluzie, expertul a estimat că, în loc să se confrunte cu o penurie, România ar putea fructifica cererea masivă de kerosen de la nivel european. Există oportunitatea ca industria românească de profil să obțină avantaje economice considerabile din exportul de combustibil către vecinii europeni aflați la ananghie.

„România are două elemente importante față de alte țări. În primul rând, traficul aerian nu este atât de dezvoltat, ceea ce înseamnă un consum mai mic. În același timp, fiind producători de kerosen, avem trei rafinării care pot să producă acest produs. (…)

Avem și avantajul de a avea o pătrime din cantitatea de țiței necesară României din producție internă. De asemenea, fluxurile de țiței pe care România le are nu sunt afectate de situația globală, pentru că nu eram importatori din zona Golfului. (…)

Probabil România nu se va confrunta cu o problemă legată de existența unei crize pe piața kerosenului și, mai mult, există posibilitatea ca România să fructifice această situație, determinată de cererea mare de kerosen la nivel european și de creșterea semnificativă a prețului”, a indicat Dumitru Chisăliță.