Voucherele la gaze, sub semnul întrebării. Avertismentul AEI: Statul va da vouchere din banii pe care îi vor plăti consumatorii
SURSA FOTO: Inquam Photos, Sabin Cirstoveanu - Dumitru Chisăliță
Asociația Energia Inteligentă avertizează că schema voucherelor pentru plata gazelor naturale, aflată în discuție pentru sezonul rece 2025–2026, riscă să nu reprezinte un sprijin real pentru populație, deoarece finanțarea ar putea proveni indirect din majorarea facturilor plătite chiar de consumatori, potrivit unei analize prezentate public de președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Voucherele pentru gaze riscă să devină o iluzie pentru populație
Asociația Energia Inteligentă (AEI) avertizează că schema voucherelor pentru plata gazelor naturale, discutată pentru sezonul rece 2025-2026, riscă să nu ofere un ajutor concret populației. Potrivit specialiștilor, finanțarea acestor vouchere ar putea proveni indirect din majorarea facturilor suportate de consumatori.
„Într-o perioadă în care oamenii îşi calculează cu teamă facturile de la o lună la alta, orice iniţiativă care promite sprijin financiar pare, la prima vedere, binevenită. Totuşi, când statul vine cu ideea unui voucher pentru gaze, apare firesc o întrebare: este aceasta o măsură necesară sau doar o decizie cu impact de imagine?”, susţine preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă, într-un comunicat.
România dispune deja de un mecanism legal destinat protejării consumatorilor vulnerabili – Legea consumatorului vulnerabil. Aceasta oferă ajutor persoanelor și familiilor cu venituri mici, exact categoriile cele mai afectate de scumpiri.
„Aceasta prevede ajutoare pentru persoanele şi familiile cu venituri mici, adică exact categoria care are cea mai mare nevoie de protecţie. În loc ca acest sistem să fie îmbunătăţit, simplificat şi extins acolo unde este nevoie, statul pare să aleagă o cale paralelă: o nouă lege, un nou program, un nou voucher”, se menţionează arată în comunicat.
Critica experților se concentrează și asupra caracterului populist al inițiativei.
„Populismul funcţionează simplu – nu construieşte soluţii pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, uşor de înţeles şi uşor de prezentat în faţa camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – uşor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficienţă la modul general”, notează specialistul.
Problema principală este distribuirea inechitabilă a ajutorului
Multe familii „câștigă prea mult ca să fie eligibile pentru sprijin, dar prea puțin ca să facă față scumpirilor”, iar un voucher general nu face diferența între nevoi reale și consumuri moderate. În cazul propus, aproximativ 500.000 de români ar beneficia de vouchere, ceea ce ar necesita o finanțare de circa 300 milioane de lei. Între timp, majorarea prețului gazelor ar putea genera venituri suplimentare de peste 500 milioane de lei la bugetul statului. Astfel, banii pe care consumatorii îi plătesc suplimentar ar susține, de fapt, programul de vouchere.
„Mulţi români câştigă „puţin prea mult” ca să primească sprijin, dar „mult prea puţin” ca să treacă uşor peste scumpiri. În această zonă gri, statul poate susţine că voucherul este o soluţie rapidă şi aplicabilă fără dosare şi drumuri la primărie”, a menţionat Chisăliţă.
„Considerăm că viitorul preţ mediu al gazelor în România, la consumatorul final, se va găsi la un nivel de 360 lei/MWh cu TVA inclus (media preţului ofertat), constatăm o creştere a veniturilor din TVA ca urmare a creşterii preţului gazelor cu circa 800 milioane lei/an. Scăzând cele 300 milioane lei pentru vouchere, statul ar beneficia de 500 milioane lei la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, creşterea preţului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor şi obţinerea unui câştig important la bugetul de stat (la cele 500 milioane lei se mai adaugă încă circa 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.). Respectiv, statul va da vouchere din banii pe care îi vor plăti consumatorii suplimentar (un consumator care locuieşte într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună şi va primi un voucher de 100 lei/lună!!!)”, a adăugat specialistul.

Ajutoarele trebuie acordate pe baza unor criterii clare
AEI recomandă ca orice ajutor să fie acordat pe baza unor criterii clare: venituri, avere, consum și eficiența acestuia. În plus, fondurile nu trebuie transferate către consumatorii care deja plătesc integral facturile.
„Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetăţeni, mai multe costuri administrative şi, în final, mai mult loc pentru ineficienţă şi risipă. Este important să oferim sprijin consumatorilor vulnerabili prin vouchere şi ajutoare la plata gazelor, însă aceste măsuri trebuie construite pe criterii corecte şi transparente”, a adăugat Dumitru Chisăliţă.
Propunerea Asociației este ca voucherele să fie finanțate din fonduri private, iar implementarea să fie transparentă, pentru a evita transformarea acestora într-o taxă ascunsă.
„Nu este echitabil ca populaţia sau firmele care îşi plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluţia corectă este un sistem finanţat clar, responsabil şi sustenabil, care nu generează efecte în lanţ asupra întregii pieţe”, precizează cercetarea.
În forma actuală, schema riscă să devină doar un exercițiu de imagine, fără impact real asupra celor care au nevoie de sprijin.
„Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecţie reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. În concluzie, voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma în care este propus astăzi, riscă să devină doar un exerciţiu de imagine. Dacă statul doreşte cu adevărat să protejeze populaţia, soluţia nu este să inventeze încă un program, ci să consolideze unul deja existent şi să gândească politici coerente, nu campanii de moment, concomitent cu vouchere din fonduri private. Iar oamenii nu mai au nevoie de promisiuni frumoase, ci de măsuri corecte, eficiente şi sustenabile”, notează specialistul.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





