Politica fiscală actuală riscă să agraveze situația bugetară și economia
Adrian Negrescu, economist cu experiență, critică dur planurile recente privind ajustările în sectorul bugetar și politica fiscală a guvernului.
Potrivit analistului, măsurile anunțate pentru reducerea cheltuielilor în administrația publică sunt doar iluzorii, repetând un scenariu deja văzut de două ori în ultimii ani, care în practică nu s-a materializat.
Presiunea publică și protestele vor determina, cel mai probabil, renunțarea la aceste reforme, în timp ce guvernul va continua să majoreze taxele.
Taxe tot mai mari, efecte tot mai nocive
Un exemplu elocvent în opinia lui Negrescu este impozitul pe dividende, care a fost majorat succesiv, de la 5% inițial, la 8%, apoi 10%, iar acum există intenția să ajungă la 14%. Mai mult, taxele aplicate microîntreprinderilor și marilor companii sunt tot mai ridicate și unice în Europa, ceea ce complică mediul economic.
„Am văzut lista tăierilor anunțate, pe surse, din sectorul bugetar. Am mai văzut acest ‘film’ de cel puțin 2 ori în ultimii trei ani. Niciuna dintre măsurile de restructurare din sectorul bugetar nu a fost aplicată și probabil nu vor fi aplicate nici acum pentru că, bineînțeles, vor urma ample proteste de stradă și vor renunța, pas cu pas, la ele. În schimb au crescut și vor creste taxele. Uitați-vă la evoluția impozitului pe dividende, poate cel mai bun exemplu. L-au crescut de la 5 la 8%, apoi la 10% iar acum vor să-l facă 14%.
Nu mai vorbesc de taxele tot mai mari pe microîntreprinderi, de taxele pe stâlp și pe cifra de afaceri a marilor companii, unice la nivel european”, transmite analistul economic Adrian Negrescu.
Economistul subliniază lipsa unei strategii coerente din partea clasei politice.
„Pare că politicienii noștri n-au nicio strategie, niciun plan concret care să ducă la reducerea deficitului bugetar. Cresc taxele din pix, coafează cheltuielile statului, iau măsuri pompieristice pe hârtie – nicăieri nu vezi o logică bugetară. Ne așteptam la altceva? Nu cred că mai e cineva în mediul de business care să mai creadă în ce spun politicienii. În mai multe conferințe, la sfârșitul anului trecut, spuneam investitorilor că în 2025 vor urma creșterea TVA și deprecierea cursului peste 5 lei. Suntem în acel moment”, spune acesta.
Recesiunea bate la ușă
De asemenea, Negrescu atrage atenția că mediul de afaceri este profund sceptic în privința angajamentelor guvernamentale, iar predicțiile sale din anul precedent – creșterea TVA, deprecierea monedei și intrarea în recesiune în a doua parte a anului – încep să se confirme, conform datelor macroeconomice recente.
În acest context, multe companii și-au ajustat deja structura, reducând riscurile și pregătindu-se pentru impactul acestor măsuri fiscale dure. Ca răspuns, acestea vor tinde să scadă producția, să crească prețurile și să reducă personalul, ceea ce va amplifica efectele negative asupra economiei. Rezultatul paradoxal este că, deși statul crește taxele, încasările vor scădea, iar economia va suferi.
”Mai estimam un lucru considerat de unii ca fiind un scenariu extrem – că în a doua parte a anului vom intra în recesiune. Din păcate, toate datele macroeconomice converg către acest scenariu.
Vestea bună este că mare parte dintre companii s-au pregătit pentru această situație. Și-au restructurat afacerile, și-au redus expunerile, au luat în calcul riscul valutar și acum așteaptă noile creșteri de taxe.
Ce vor face? Vor reduce și mai mult producția, vor crește prețurile și vor renunța la angajați. Iar efectele le vom vedea pe scară largă în economie.
Rezultatul? În loc să adune mai mulți bani din creșterile de taxe, statul se va trezi cu încasări și mai mici”, mai spune acesta.
Acord cu FMI – un scenariu tot mai probabil
Negrescu avertizează că, dacă situația nu se schimbă, România va ajunge să depindă de un acord de tip FMI pentru stabilizarea finanțelor publice.
Un alt punct ridicat de analist este omisiunea unor măsuri importante de reformă: plafonarea indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație și limitarea participării unui angajat public la un singur astfel de organism.
”Ce va face atunci? Vom intra în scenariul de avarie – un acord cu FMI, care să ne salveze din punct de vedere financiar. În final, dacă tot sunt puși pe tăiatul sporurilor, sunt curios de ce nu introduc o altă restricție absolut esențială despre care vorbesc de ani de zile – aceea ca un angajat al statului să nu poată face parte decât dintr-un singur consiliu de administrație, iar indemnizația să fie plafonată.
Oare de ce nu se află pe lista tăierilor, a măsurilor de restructurare? Să ne spună politicienii”, transmite Adrian Negrescu în analiza sa.
