Declinul demografic din Rusia, un fenomen prezent de decenii, s-a accentuat rapid în contextul războiului din Ucraina. În ciuda politicilor pro-nataliste lansate în perioada lui Vladimir Putin, datele oficiale recente indică o scădere severă a populației.
În martie 2024, autoritățile au încetat să mai publice statisticile lunare privind natalitatea și mortalitatea, ceea ce a ridicat întrebări serioase despre starea reală a demografiei ruse.
Declinul demografic, o criză scăpată de sub control
Declinul demografic în Rusia este recunoscut oficial de mai mulți ani, însă autoritățile au început să restricționeze accesul publicului la date detaliate.
Conform demografului Alexeï Rakcha, cifrele privind natalitatea și mortalitatea sunt acum clasificate „doar pentru uz oficial”. Acest lucru a fost decis, cel mai probabil, în urma înregistrării unor rate foarte slabe în primele luni ale anului 2024.
Kremlinul nu a negat gravitatea situației. De altfel, Vladimir Putin a recunoscut în mod repetat că soarta și viitorul Rusiei depind în mod direct de evoluția populației, spunând că susţinerea natalităţii şi a familiilor numeroase” reprezintă un „obiectiv naţional prioritar”.
De la destrămarea URSS, Rusia a pierdut aproape 5 milioane de locuitori, scăzând de la 148,4 milioane în 1991 la 143,5 milioane în 2024, potrivit datelor Băncii Mondiale.
„Soarta Rusiei şi perspectivele sale istorice depind de un singur lucru: cât de mulţi suntem şi cât de mulţi vom fi”, declara chiar Vladimir Putin în 2020.
Războiul din Ucraina accelerează declinul
Declinul demografic a fost adâncit de invazia Ucrainei, începând cu anul 2022. Deși se înregistrase o ușoară revenire în anii 2010, tendința s-a inversat dramatic.
În prezent, Rusia se confruntă cu o „triplă lovitură”: natalitate scăzută, mortalitate crescută și emigrare masivă. Rata fertilității a ajuns la 1,4 copii per femeie, sub ținta de 1,7 stabilită de Vladimir Putin.
Institutul de statistică Rosstat a raportat nașterea a 1,22 milioane de copii în 2024, cel mai scăzut număr din 1999 încoace.
Doar în ianuarie și februarie, au fost înregistrate 195.432 nașteri, după care publicarea acestor date a fost sistată. Războiul, în paralel cu migrația tinerilor apți de muncă, a accelerat scăderea populației cu aproximativ 20%, potrivit estimărilor Bloomberg.
„Războiul s-a adăugat la această problemă structurală, chiar dacă Rusia a adăugat Crimeea la statisticile sale demografice”, este de acord Tatiana Kastouéva-Jean.
Economia suferă din cauza lipsei de muncitori
Declinul demografic slăbește capacitatea economică a Rusiei, mai ales prin reducerea forței de muncă active. În contextul mobilizării pentru război și al exodului tinerilor, întreprinderile se confruntă cu o penurie gravă de personal.
Economistul Julien Vercueil atrage atenția că această situație limitează potențialul de creștere al economiei, într-o perioadă în care Moscova este deja în pragul recesiunii.
Sectoarele non-militare sunt cel mai grav afectate de lipsa resurselor umane. Competiția acerbă pentru atragerea lucrătorilor disponibili a condus la majorări salariale, ceea ce a contribuit la inflație și la diminuarea puterii de cumpărare. În iunie 2024, rata inflației se situa la 9,8%, una dintre cele mai ridicate din ultimii ani.
Imigrația – soluție temporară și controversată
Declinul demografic a forțat multe companii rusești să caute soluții alternative, inclusiv recrutarea de muncitori străini. Un exemplu notoriu este programul Alabuga Start, care a adus tinere africane în Rusia sub promisiunea unor locuri de muncă în turism, doar pentru ca acestea să fie trimise ulterior în fabrici de drone, în condiții dure.
Imigrația devine o necesitate economică, dar este întâmpinată cu reticență de opinia publică. Potrivit Tatianei Kastouéva-Jean, populația rusă nu privește cu ochi buni prezența migranților, ceea ce complică procesul de integrare.
Mulți dintre muncitorii străini ajung să fie discriminați, uneori chiar agresați, în special cei proveniți din Asia Centrală și Caucaz, unde autoritățile au început să impună reguli mai stricte de acces în urma atentatelor recente.
Măsuri guvernamentale fără impact pe termen lung
Declinul demografic este abordat oficial prin programe și inițiative lansate de Kremlin încă din anii 2000. „Capitalul matern”, introdus în 2006, oferea un stimulent financiar femeilor care aveau un al doilea copil. Ulterior, mai multe regiuni au oferit ajutoare și bonusuri pentru tinerele însărcinate.
Totuși, efectele acestor măsuri au fost temporare și insuficiente. Programele nu au fost susținute pe termen lung și nu au schimbat în mod fundamental comportamentul populației.
Legile conservatoare, precum cea care interzice promovarea vieții „fără copii”, nu au avut un impact real asupra natalității. Potrivit lui Julien Vercueil, în lipsa unei politici coerente și sustenabile, criza demografică a Rusiei riscă să devină ireversibilă.
