Documentul stabilește trei direcții-cheie:
Limba rusă trebuie să fie elementul unificator al populației din Federația Rusă.
Aceasta trebuie promovată activ în fostele republici sovietice și în afara granițelor, în special în rândul minorităților rusofone.
Cuvintele străine vor fi interzise în spațiul public, fiind considerate o amenințare pentru cultura națională.
Manuale unice, alfabet chirilic obligatoriu
Actul normativ prevede elaborarea unor manuale unificate de limbă rusă pentru toate instituțiile de învățământ din țară. De asemenea, se instituie obligativitatea utilizării alfabetului chirilic în toate documentele oficiale și în sistemul educațional, în detrimentul alfabetelor locale sau al caracterelor latine, considerate nepotrivite pentru „identitatea rusă”.
Această reformă lingvistică este parte a unei strategii mai ample prin care regimul Putin încearcă să reconsolideze conceptul de „Russkiy mir” (Lumea Rusă), o doctrină geopolitică ce justifică expansiunea culturală, economică și politică a Rusiei în fostele teritorii sovietice. Conform decretului, limba rusă este „moștenire națională” și „element civilizațional” care leagă poporul rus de alte popoare apropiate cultural.
Deși decretul afirmă că statul va sprijini păstrarea limbilor materne ale minorităților etnice, documentul subliniază că limba rusă trebuie să aibă prioritate absolută. Acest mesaj este perceput ca o formă de presiune asupra populațiilor non-ruse, în special în regiunile unde se vorbește tătară, bașchiră, ciuvașă sau alte limbi locale, și unde deja au existat tensiuni în trecut legate de politici de asimilare.
Tonul victimizator al regimului Putin este prezent în mod explicit în decret: Moscova acuză Occidentul că desfășoară o campanie de „anulare a culturii ruse”, prin limitarea accesului la literatură rusă, suspendarea prezenței mass-mediei ruse în străinătate și impunerea unor „ideologii străine” care, în viziunea Kremlinului, subminează valorile morale tradiționale ale Rusiei.
Putin, împotriva împrumuturilor străine
Decretul vine în completarea unei legi adoptate recent de Duma de Stat, care interzice utilizarea cuvintelor străine în spațiul public, în mass-media, publicitate, administrație sau chiar în mediul academic. Potrivit autorităților, singurele excepții acceptate vor fi în domenii extrem de specializate, precum tehnologia sau medicina, și doar atunci când nu există echivalente în limba rusă.
Putin a criticat în mod direct folosirea „vulgară și mecanică” a împrumuturilor din engleză, susținând că acestea „nu îmbogățesc, ci degradează” limba rusă. Liderul de la Kremlin a cerut ca societatea să elimine complet „terciul de caractere latine și simboluri străine” din viața publică.
Potrivit The Moscow Times, analiștii politici consideră că măsura face parte dintr-un plan mai larg al regimului Putin de a întări controlul asupra identității naționale și de a contracara influența occidentală, într-un moment în care Rusia se confruntă cu sancțiuni internaționale și izolare diplomatică. Pe termen lung, politicile lingvistice ar putea afecta relațiile culturale și comerciale cu partenerii din afara spațiului ex-sovietic, în special cu țările din UE sau cu diasporă rusă din Vest.
