Viitorul CNH este condiţionat de investiţii şi disponibilizări

Ministerul Economiei încearcă să scoată din impas Compania Huilei, solicitånd Comisiei Europene ştergerea datoriilor ei istorice. Fără investiţii de circa 1,2 miliarde euro, producătorul nu are şanse de supravieţuire.
Cu toate că producţia de energie pe bază de cărbune reprezintă una din opţiunile strategice în contextul evoluţiilor actuale ale preţurilor gazelor şi ţiţeiului, statul romån nu are capacitatea de a veni cu soluţii viabile pentru dezvoltarea act

Ministerul Economiei încearcă să scoată din impas Compania Huilei, solicitånd Comisiei Europene ştergerea datoriilor ei istorice. Fără investiţii de circa 1,2 miliarde euro, producătorul nu are şanse de supravieţuire.

Cu toate că producţia de energie pe bază de cărbune reprezintă una din opţiunile strategice în contextul evoluţiilor actuale ale preţurilor gazelor şi ţiţeiului, statul romån nu are capacitatea de a veni cu soluţii viabile pentru dezvoltarea activităţii minere. Cel mai bun exemplu este CNH Petroşani, de ani buni cel mai mare datornic la bugetul statului, care nu are şanse de supravieţuire în lipsa unei decizii privind strategia de repoziţionare în cadrul sectorului energetic. Autorităţile intenţionează să „cureţe“ compania de datorii, însă această mişcare nu va fi suficientă pentru rentabilizarea activităţii. Pånă cel tårziu la începutul lui iulie, va fi trimisă la CE documentaţia prin care se solicită avizul pentru ştergerea datoriilor istorice ale CNH, a declarat pentru Capital Sorin Găman, director general în Ministerul Economiei şi Finanţelor. Valoarea datoriilor istorice este de 2,9 miliarde lei, din care circa 2 miliarde de lei reprezintă penalităţile. „Solicitarea de ajutor de stat se bazează pe un precedent de acum cåteva luni, cånd pentru Polonia s-a acceptat ştergerea unor datorii tot în sectorul huilei, care mai beneficiase de o astfel de facilitate în 1989“, a explicat Găman.

Statul nu mai poate da bani de investiţii

Problema de fond a societăţii nu va fi însă rezolvată nici dacă aceste datorii vor fi şterse. Este adevărat că, în ultimii doi ani, ca urmare a procesului de restructurare, societatea a reuşit să nu înregistreze pierderi din activitatea curentă, numai că acest lucru a fost posibil pentru că beneficiază de subvenţii. CE a aprobat acordarea de subvenţii de la bugetul statului în perioada 2007-2010, în valoare de 1,29 miliarde de lei, pentru activitatea de producţie. Întrebarea este ce se va întåmpla după 2010, avånd în vedere că valoarea subvenţiei acoperă circa 50% din costurile actuale de producţie. Restructurarea companiei – prin închiderea minelor ineficiente şi diminuarea numărului de salariaţi – a fost deja finalizată. În prezent, la CNH mai sunt circa 11.000 de angajaţi din cei 23.000 existenţi înainte de restructurare, la o producţie anuală aproximativ stabilă, de 3 milioane de tone de huilă. Ceea ce înseamnă că rezerve semnificative de reducere a costurilor pe această direcţie nu mai sunt. Doar investiţiile în noi tehnologii ar putea aduce rentabilitatea. Numai că la acest capitol situaţia este gravă, pentru că, de la începutul lui 2007, investiţiile în minele CNH au fost stopate.

Complex energetic, cu termocentralele Mintia şi Paroşeni?

Dacă pånă la data aderării statul a alocat bani atåt pentru subvenţionarea activităţii curente, cåt şi pentru investiţii, de anul trecut acest lucru nu mai este posibil. „Conform regulamentului 1.407/2002 al UE, se pot acorda ajutoare de stat fie pentru investiţii, fie pentru producţie. Noi am optat pentru producţie“, a explicat Găman. Necesarul de investiţii la CNH este de peste 300 de milioane de euro anual, în următorii 3-4 ani.

Cine poate susţine aceste investiţii? Opţiunea este la îndemåna statului, iar decizia trebuie luată în cåt mai scurt timp. „CNH nu poate supravieţui în actuala structură, cu tehnologia de care dispune“, a subliniat Găman. Aşa că, fie este scoasă la privatizare, cu riscul asumării aspectelor legate de o administrare privată a unor resurse strategice, fie este inclusă într-o structură care să îi asigure banii necesari. De mai bine de un an, autorităţile au anunţat că se analizează varianta înfiinţării unui complex energetic care să includă, pe långă minele aparţinånd CNH, termocentralele Paroşeni şi Mintia. Pentru a-i asigura profitabilitatea noii entităţi, avånd în vedere că şi aceste termocentrale produc energia la un preţ ridicat, complexul ar trebui să mai includă şi două hidrocentrale. Totul a rămas la stadiul de idee şi nu s-a făcut nici măcar o analiză privind costurile de producţie pe care le-ar avea un astfel de complex integrat.

300 milioane de euro reprezintă necesarul anual de investiţii pentru modernizarea procesului de extracţie la CNH, în următorii patru ani