‘De exemplu, avem un contribuabil care în 2010 a avut în declaraţie venituri zero, iar în martie 2011 a început construcţia unei clădiri pe care a terminat-o în septembrie 2011. Suntem îndreptăţiţi în cursul anului 2011 să mergem la acel contribuabil şi, aplicând metodele de control indirect, să ne dovedească provenienţa şi sursa acelor venituri din care a construit imobilul. Dacă acea construcţie este făcută dintr-un venit a cărui sursă nu poate fi dovedită, noi îl vom impozita cu 16%’, a spus şeful Fiscului.
Românii bogaţi care nu şi-au declarat veniturile şi le pot justifica doar pe parcursul acestui an. 2011 devine anul de referinţă pentru evaluarea veniturilor acestora, urmând ca, din 2012, Fiscul să compare averea cu cea din anul precedent şi să-i pună să plătească impozit atunci când oamenii nu au acte care să certifice cum au obţinut anumite sume de bani sau bunuri, a explicat Dan Tudor Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Ordonanţa de Urgenţă 117/2010 pentru modificarea şi completarea Codului fiscal se aplică de la 1 ianuarie 2011 şi nu poate fi retroactivă, iar pentru a evalua creşterea unei averi trebuie să ai un termen de comparaţie, au spus vorbitorii prezenţi la o dezbatere pe teme de fiscalitate organizată ieri de Ziarul financiar.

"Această lege se aplică din 1 ianuarie 2011, care devine momentul zero. Vom verifica veniturile declarate între 1 ianuarie 2011 şi 31 decembrie 2011, iar comparaţia se va face începând cu 2012", a precizat secretarul de stat în MFP.

Sumele de bani pot fi aflate de la bănci, iar proprietăţile imobiliare, de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Cum vor fi verificate casele

"Avem un protocol cu Cadastrul şi putem verifica patrimoniul", a declarat Lazăr.
Fiscul va accepta şi argumente de genul "am bani la saltea primiţi de la bunica", însă doar o singură dată.

Totuşi, dacă există suspiciunea că banii sunt furaţi sau dobândiţi prin alte metode ilegale, cazul va fi transmis Parchetului pentru cercetare, a mai spus reprezentantul Finanţelor.

Nu sunt vizaţi românii care cumpără un Duster

Ordonanţa prevede ca situaţiile de risc să fie considerate acelea unde averea a crescut în mod suspect cu cel puţin 50.000 de lei timp de un an.

"Este o diferenţă semnificativă de la care se poate pleca. Nu ne vom focaliza pe românii care cumpără o Dacia Duster", a afirmat Dragoş George Bogdan, vicepreşedinte ANAF responsabil de controlul financiar-fiscal.

El a mai spus că metodele indirecte de analiză vor facilita mult munca inspectorilor fiscali.

Totuşi, acestea nu sunt foarte clare în lege şi urmează să fie explicate în nişte norme de aplicare ce vor fi publicate până la sfârşitul lunii februarie, după declaraţiile oficialului ANAF.

Practic, atunci când o persoană fizică îşi cumpără un bun la un preţ mare cu bani pe care nu îi poate justifica, Fiscul îi va cere să plătească un impozit de 16% din valoarea acelui bun.

Metoda indirectă, adică cea care stabileşte cât mai exact veniturile şi cheltuielile unui contribuabil, se va folosi cu succes şi în cazul acelor firme care nu mai au evidenţele contabile deoarece le-au fost distruse în timpul unor inundaţii sau incendii, a precizat Dragoş Bogdan.

Metodele de analiză de risc au fost elaborate de Fiscul român împreună cu delegaţia FMI.
De la 1 ianuarie 2011, în Codul Fiscal au fost introduse prevederi referitoare la impozitarea averilor nedeclarate ale persoanelor fizice. Reglementările urmează să fie detaliate în normele de aplicare ale Codului Fiscal, care vor fi definitivate până la sfârşitul acestei luni.
Conform principiilor enunţate în Codul Fiscal, inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) vor analiza situaţia fiscală a persoanelor fizice care ar trebui să reflecte raportul dintre veniturile declarate şi cheltuielile făcute. În cazul în care constată o diferenţă dintre acestea mai mare de 10%, dar nu va fi mai mică de 50.000 de lei, îi vor cere posesorului averii să justifice provenienţa banilor sau a patrimoniului. Dacă explicaţiile vor fi neconvingătoare, suma va fi impozitată cu 16%.
Pentru analiza situaţiei fiscale, ANAF va folosi trei metode indirecte de stabilire a veniturilor şi cheltuielilor unei persoane:

Metoda sursei şi cheltuirii fondului. Metoda constă în compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate în perioada supusă verificării.

Metoda fluxurilor de trezorerie. Metoda constă în analiza conturilor bancare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit şi utilizarea lor.

Metoda patrimoniului. Metoda constă în determinarea venitului impozabil pe baza creșterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal. Creșterea sau descreșterea valorii patrimoniului net se determină prin compararea valorii patrimoniului net la începutul perioadei cu cea de la sfârșitul perioadei.