Guvernul reformează pensiile speciale cu pensionare la vârsta standard și plafon de 70% pentru magistrați
Guvernul a lansat în dezbatere publică proiectul de reformă a pensiilor speciale, care aduce schimbări majore pentru magistrați și alte categorii de personal juridic. Măsurile vizează atât vârsta de pensionare, cât și modul de calcul și plafonare a pensiilor de serviciu.
Conform proiectului, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (ÎCCJ), magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), vor putea ieși la pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în legislația sistemului public de pensii.
Aceștia trebuie să îndeplinească o condiție strictă de vechime: cel puțin 35 de ani de activitate totală, dintre care minimum 25 de ani exclusiv în funcțiile vizate de proiect.
Modul de calcul al pensiei și plafonarea acesteia
Pensiile de serviciu vor fi stabilite la 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizaţiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au reținut contribuții de asigurare socială în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare.
Proiectul introduce și o limită clară: „Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”
Principalele modificări propuse în proiect
Documentul lansat în dezbatere publică cuprinde mai multe puncte cheie:
- stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat prin raportare la vârsta standard din sistemul public;
- instituirea unei vechimi minime în muncă de cel puțin 35 de ani;
- pensia de serviciu: 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafonare la 70% din ultimul venit net;
- eșalonarea vechimilor asimilate în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în 2029;
- creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru magistrați, cu 1 an și 6 luni anual, până în 2036;
- introducerea pensionării anticipate la 35 de ani vechime în funcțiile respective, cu penalizare de 2% pe an până la atingerea vârstei standard;
- modificarea dispozițiilor privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei, restrângând aceste beneficii doar la cei cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile la intrarea în vigoare a proiectului;
- norme tranzitorii pentru păstrarea drepturilor stabilite de legislația anterioară pentru persoanele care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a noii legi;
armonizarea prevederilor din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu Legea nr. 303/2022.
Reglementare separată pentru judecătorii Curții Constituționale
Reprezentanții Guvernului au subliniat că statutul judecătorilor Curții Constituționale, inclusiv pensiile acestora, este stabilit prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR.
Executivul a explicat că, dacă aceste prevederi ar fi fost incluse în Legea nr. 303/2022, „s-ar fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție.”
„De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani.
Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare – nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR.“, transmite Guvernul.
Vezi aici proiectul de lege al Executivului.
901699622-Proiect-Lege-Pensii-de-Serviciu
