Valul de căldură face ravagii. Europa are nevoie de ”multă ambiție” pentru a combate schimbările climatice

Valul de căldură face ravagii. Europa are nevoie de ”multă ambiție” pentru a combate schimbările climatice

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Valentina Drăgoi la 22 iulie 2022, 11:24

Schimbările climatice au adus temperaturi fără precedent, dar și alte fenomene meteorologice extreme. Un editorial publicat de O globo arată că, având în vedere situația actuală, Europa va avea nevoie de ”multă ambiție” pentru a depăși acest impas și pentru a combate schimbările climatice.

Va fi nevoie de mai multă ambiție în privinţa obiectivelor pentru a opri schimbările climatice, după cum dezvăluie valul de căldură european.

Valul puternic de căldură care loveşte Europa începând din luna iunie, cu temperaturi de 40°C în orașe greu de imaginat precum Londra, nu este decât cea mai recentă dovadă legată de caracterul urgent al opririi schimbărilor climatice.

Secetele severe – cea mai gravă secetă din ultimii 1.200 de ani în Peninsula Iberică – diminuarea recoltelor în paralel cu prețuri în creștere aduc o altă fațetă a încălzirii globale: mai puțină hrană, mâncare mai scumpă, mai multă foamete.

Europa se confruntase deja cu alte evenimente extreme în 2021. Germania a fost devastată de inundații, incendii precum cele care lovesc acum Spania, Portugalia și Franța au distrus păduri în Grecia. Într-un oraș din Sicilia, termometrele au ajuns la 51°C. Vara europeană toridă întărește convingerea că va fi necesară urmărirea unor obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. COP 26, reuniunea din Scoția de la sfârșitul anului 2021, a acordat țărilor un răgaz până la sfârșitul acestui an pentru a le prezenta, arată O Globo. 

Ce spune Acordul de la Paris?

Acordul de la Paris din 2016 a stabilit limita superioară pentru creșterea temperaturii Pământului în acest secol la 2°C în comparație cu epoca preindustrială. La Glasgow s-a elaborat un angajament pentru a încerca să o limiteze la 1,5°C pentru a evita scenariile catastrofale (se estimează că a ajuns deja la 1,1°C).

Dar nu are rost să prezentăm obiective și să nu le îndeplinim. Din păcate, angajarea necesară este departe. Într-un moment în care agenda globală a fost capturată de efectele dăunătoare ale războiului din Ucraina asupra energiei, securității alimentare și echilibrului geopolitic, mediul înconjurător a trecut pe un plan secund.

În Statele Unite, al doilea cel mai mare producător de gaze (în urma Chinei) și un jucător-cheie în îndeplinirea țintei globale, Curtea Supremă a limitat acțiunile Casei Albe privind reducerea emisiilor unor centralele pe cărbune sau pe gaze naturale. Planul președintelui Joe Biden de a adopta un pachet ambițios social şi de mediu în Congres a eșuat, de asemenea, din cauza rezistenței senatorului democrat din Virginia de Vest, stat dependent de producția de cărbune mineral.

Europa vrea să reducă emisiile cu 50% până în 2030

În Europa, țările s-au angajat să reducă emisiile cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Pentru aceasta, intenționează să investească 1 trilion de euro în energie curată, dar mai depind de consumul de gaz natural rusesc în cantităţile anterioare războiului din Ucraina. Întrucât Rusia nu și-a menținut livrările din cauza sancțiunilor economice, țările europene sunt nevoite să reactiveze centrale termoelectrice pe cărbune și petrol, mai poluante.

În Brazilia, defrișările bat record după record. Chiar dacă opoziția va câștiga alegerile din luna octombrie, situația de mediu din Amazonia nu se va schimba peste noapte. Devastarea are grupul său politic. Ajunge să ne amintim că Adunarea din Roraima a aprobat în unanimitate un proiect de lege care interzice distrugerea echipamentelor confiscate la controlul minelor ilegale — o absurditate.

Între timp, evenimentele climatice extreme, cum ar fi canicula europeană, au devenit mai frecvente și mai violente. Fără încălzirea globală, forţa furtunilor și inundațiilor din nord-estul Braziliei, în perioada mai-iunie, ar fi fost cu 20% mai mică, a arătat un studiu al World Weather Attribution.

Victimele se află mai ales în rândul populației cu venituri mici, care locuiește pe versanţi sau în zone insalubre. Tendința, dacă va continua lipsa de atenție față de agenda globală de mediu, este ca în curând nimeni să nu mai fie în siguranță.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.