Val de dizolvări în economie. Peste 16.000 de firme au dispărut în primul trimestru din 2026

Numărul firmelor dizolvate din România a crescut puternic în primul trimestru din 2026, semnalând o presiune tot mai mare asupra mediului de afaceri. Datele oficiale arată o accelerare clară a ieșirilor din piață, într-un context economic marcat de costuri ridicate, ajustări în consum și incertitudine fiscală.

Creștere accelerată a dizolvărilor de firme în 2026

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,35% în primul trimestru din 2026, ajungând la 16.361, comparativ cu 12.747 în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Diferența de peste 3.600 de firme într-un singur an indică o intensificare clară a fenomenului și sugerează că mediul antreprenorial traversează o etapă de recalibrare.

Indicator	T1 2025	T1 2026	Diferență	Creștere
Număr firme dizolvate	12.747	16.361	+3.614	+28,35%

Această evoluție nu trebuie interpretată exclusiv ca un semn de criză, ci și ca o consecință a unei piețe în transformare, în care companiile mai puțin adaptate ies din circuitul economic, fiind înlocuite treptat de structuri mai eficiente.

Bucureștiul și marile centre economice concentrează cele mai multe închideri

Distribuția teritorială arată că cele mai multe dizolvări se înregistrează în zonele cu cea mai intensă activitate economică. Bucureștiul se află pe primul loc, cu 3.362 de firme dizolvate și o creștere de 39,56% față de anul anterior. Acest lucru confirmă rolul dominant al Capitalei în economie, dar și vulnerabilitatea acesteia la schimbările rapide din mediul de afaceri.

Județ	Număr firme	Evoluție
București	3.362	+39,56%
Cluj	931	+27,88%
Ilfov	828	+44,25%
Timiș	765	+41,67%
Constanța	674	+38,11%
Iași	628	+33,05%

Prezența constantă a acestor județe în top reflectă concentrarea capitalului, a investițiilor și a inițiativei antreprenoriale, dar și expunerea mai mare la riscuri economice.

Zonele cu cele mai puține dizolvări nu sunt ferite de creșteri

Chiar dacă numărul absolut de firme dizolvate este redus în unele județe, dinamica procentuală arată o tendință de extindere a fenomenului.

Județ	Număr firme	Evoluție
Ialomița	79	+41,07%
Mehedinți	83	-9,78%
Covasna	103	+47,14%
Călărași	111	+48%
Teleorman	115	-1,71%

Aceste cifre arată că presiunile economice nu sunt limitate la marile centre urbane, ci afectează treptat și zonele mai puțin dezvoltate.

Diferențe mari între județe: unde cresc și unde scad dizolvările

Există discrepanțe semnificative între județe în ceea ce privește ritmul dizolvărilor. Unele regiuni înregistrează creșteri accelerate, în timp ce altele reușesc să mențină un trend descendent.

Județ	Evoluție
Gorj	+67,26%
Caraș-Severin	+62,63%
Arad	+53,6%

Județ	Evoluție
Mehedinți	-9,78%
Buzău	-7,55%
Prahova	-6,21%
Teleorman	-1,71%

Aceste variații indică diferențe structurale între economiile locale, influențate de tipul de activitate dominant și de nivelul investițiilor.

Comerțul rămâne cel mai afectat sector

Sectorul comerțului continuă să genereze cele mai multe dizolvări, cu 2.997 de firme închise în primele trei luni din 2026. Chiar dacă se observă o ușoară scădere de 2,92% față de anul anterior, domeniul rămâne vulnerabil la fluctuațiile de consum.

Domeniu	Număr firme	Evoluție
Comerț	2.997	-2,92%
Activități profesionale	1.231	+7,7%
Construcții	1.109	-4,89%

Evoluția din comerț este strâns legată de comportamentul consumatorilor, în timp ce serviciile profesionale reflectă dinamica investițiilor și a mediului corporativ.

Martie 2026 confirmă tendința de creștere

Datele lunare arată că ritmul ridicat se menține. În martie 2026 au fost înregistrate 5.295 de dizolvări de firme, cele mai multe în București, urmat de Cluj, Ilfov, Timiș și Iași.

Județ	Număr firme
București	1.245
Cluj	310
Ilfov	305
Timiș	271
Iași	202

Aceste valori confirmă faptul că fenomenul nu este unul punctual, ci o tendință consolidată.

Interpretare: presiune economică sau selecție naturală?

Creșterea numărului de firme dizolvate trebuie analizată în context. Pe de o parte, indică dificultăți reale pentru antreprenori, generate de costuri mai mari, cerere instabilă și incertitudine fiscală. Pe de altă parte, poate reflecta un proces natural de selecție economică, în care firmele mai puțin eficiente sunt eliminate din piață.

Impactul asupra economiei este semnificativ, deoarece reducerea numărului de companii active influențează direct nivelul ocupării, investițiile și capacitatea de creștere economică. În același timp, aceste evoluții pot duce la o restructurare a pieței, în care companiile rămase devin mai competitive.

Un indicator clar al schimbărilor din economie

Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată că economia României traversează o perioadă de ajustare profundă. Valul de dizolvări nu este doar o statistică, ci un semnal important privind direcția în care se îndreaptă mediul de afaceri.

Dacă acest trend va continua, efectele vor fi resimțite nu doar la nivelul antreprenorilor, ci și în întreaga economie, de la piața muncii până la nivelul investițiilor și al încrederii în mediul economic.