Ursula von der Leyen, sub presiune în Parlamentul European. Va da explicații în faţa europarlamentarilor

Parlamentul European se pregătește să voteze o moțiune de cenzură împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzată de centralism excesiv și lipsă de transparență, în special în cazul controversat „Pfizergate”. Inițiativa a fost lansată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, însă sprijinul politic pentru moțiune este limitat, iar majoritatea pro-europenă intenționează doar să ceară clarificări.

Ursula von der Leyen, în fața criticilor europarlamentarilor înaintea votului de neîncredere

La doar câteva zile înainte ca Parlamentul European să voteze o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, președintele Ursula von der Leyen se pregătește să răspundă luni seara la întrebările europarlamentarilor care îi reproșează o guvernare excesiv de centralizată și lipsită de transparență.

Deși șansele ca moțiunea să fie adoptată sunt minime, acest eveniment va oferi adversarilor șefei executivului comunitar o platformă pentru a-și exprima nemulțumirile. La un an după ultimele alegeri europene, dezbaterea din plenul de la Strasbourg devine un prilej pentru opozanți, dar și pentru membrii majorității pro-europene, de a-și arăta divergențele interne. Social-democrații și centriștii acuză frecvent conducerea tot mai autoritară a președintei Comisiei, în special în cel de-al doilea mandat al acesteia.

Controversa „Pfizergate” reaprinde acuzațiile de netransparență

Inițiatorul moțiunii este europarlamentarul român de extremă dreapta Gheorghe Piperea, care a acuzat-o pe von der Leyen de netransparență, în special în cazul controversat denumit „Pfizergate”.

Subiectul se referă la faptul că președinta Comisiei nu a făcut public schimbul de mesaje cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, din timpul negocierilor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID de către UE.

Controversa a generat numeroase plângeri și chiar o tentativă a publicației New York Times de a obține aceste documente, fără succes.

Acuzații privind ingerința în alegerile din România

Mai mult, Piperea o acuză pe Comisia Europeană de implicare în alegerile prezidențiale din România, menționând că influența externă, inclusiv din partea Rusiei, a perturbat scrutinurile, aluzie la anularea unor alegeri locale din cauza unor suspiciuni de interferență străină.

În plus, Executivul comunitar a avertizat recent platforma TikTok în legătură cu riscuri de manipulare informativă asociate unor entități ruse.

Cu toate că grupările de extremă dreaptă ar putea susține această moțiune, sprijinul nu este unanim.

Partidul ECR, din care face parte Piperea, s-a distanțat de inițiativă, iar alte formațiuni conservatoare, precum partidul Giorgia Meloni din Italia, au adoptat o poziție mai conciliantă față de președinta Comisiei.

Principalul grup politic din Parlament, PPE, îi oferă un sprijin ferm lui von der Leyen, iar liderul său, Manfred Weber, a condamnat vehement „manipulările pro-Kremlin” care urmăresc să submineze unitatea europeană în contextul crizei globale.

Nemulțumiri și tensiuni în cadrul majorității pro-europene

Deși social-democrații și centriștii nu vor susține formal moțiunea, aceștia intenționează să solicite clarificări și garanții din partea președintelui Comisiei. Într-un moment în care dreapta câștigă teren în Europa, majoritatea „pro-europeană” trece prin tensiuni serioase, iar grupurile moderate reproșează PPE ambiguitatea față de extreme și critică modul de conducere tot mai autoritar al Ursulei von der Leyen.

Nemulțumirile vin și dintr-un episod recent când Comisia a amenințat brusc să retragă un proiect legislativ împotriva ecoblănșării (greenwashing), aflat în negocieri în Parlament. Acțiunea a fost considerată de mulți eurodeputați o încălcare a prerogativelor legislative ale Parlamentului European, intensificând astfel frustrarea în rândul acestora.

Este important de remarcat că, în istoria Parlamentului European, nicio Comisie nu a fost demisă prin moțiune de cenzură. Singurul caz notabil rămâne cel al Comisiei Santer, care și-a dat demisia în 1999 după un raport dur legat de fraude administrative.