Moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen
Parlamentul European se pregătește să discute o moțiune de cenzură îndreptată împotriva Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen.
Informația a fost adusă la cunoștința liderilor grupurilor politice de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cursul serii de miercuri, conform surselor Agerpres.
Inițiativă din partea eurodeputatului român Gheorghe Piperea
Inițiativa aparține eurodeputatului român Gheorghe Piperea, membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Textul moțiunii critică Comisia pentru presupuse practici netransparente și abuzuri, în special legate de modul în care a fost gestionată criza COVID-19.
Pentru ca moțiunea să fie luată în considerare și să fie supusă votului în sesiunea plenară ce va avea loc săptămâna viitoare la Strasbourg, era necesară o susținere de minimum 10% dintre deputații europeni, adică cel puțin 72 de semnături.
În cazul în care moțiunea ar fi adoptată, întreaga Comisie, inclusiv președinta și cei 26 de comisari, ar fi obligată să demisioneze simultan.
Totuși, acest deznodământ este considerat puțin probabil, dat fiind că pentru a fi validată moțiunea trebuie să întrunească o majoritate calificată — două treimi din voturile exprimate și un număr care să reprezinte cel puțin jumătate din totalul de 720 de europarlamentari, notează agenția dpa.
Comisia Europeană înfrântă în „Pfizergate”
Comisia Europeană a suferit o înfrângere semnificativă în cazul cunoscut sub denumirea de „Pfizergate”, după ce Curtea Generală a Uniunii Europene a anulat decizia instituției de a refuza accesul la mesajele text dintre președinta Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Curtea a constatat că Executivul UE nu a oferit o explicație credibilă privind inexistența acestor documente și nu a demonstrat că a făcut eforturi adecvate pentru a le localiza sau conserva.
Această hotărâre a fost salutată ca o victorie pentru transparență și responsabilitate instituțională. Organizațiile nonguvernamentale și experții în domeniu consideră că decizia reprezintă un pas important în restabilirea încrederii publicului în instituțiile europene.
În urma acestei decizii, Comisia Europeană are la dispoziție două luni pentru a decide dacă va formula apel. De asemenea, instituția a anunțat că va adopta o nouă decizie care să ofere o explicație mai detaliată în legătură cu solicitarea inițială a The New York Times.
