România ar putea evita pierderea unor fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), datorită unei deschideri manifestate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Această schimbare de abordare vine într-un moment critic pentru România, care riscă să piardă miliarde de euro dacă proiectele nefuncționale din PNRR nu sunt înlocuite cu altele viabile. Subiectul a fost discutat într-o întâlnire oficială desfășurată joi, între președintele României, Nicușor Dan, și Ursula von der Leyen, la Bruxelles. Discuția, care a durat aproximativ 30 de minute, s-a axat pe teme legate strict de politica internă a României și de situația economică actuală.

Treizeci de minute cu Ursula von der Leyen

În cadrul întâlnirii, Nicușor Dan i-a prezentat Ursulei von der Leyen planul de măsuri fiscale pe care Executivul român intenționează să și-l asume în Parlament, cu scopul de a reduce semnificativ deficitul bugetar – în prezent cel mai mare din Uniunea Europeană. Planul ar urma să fie adoptat până la sfârșitul lunii iulie și să înceapă să producă efecte începând cu luna august. O primă evaluare a rezultatelor este programată pentru luna octombrie.

Guvernul speră ca, prin implementarea acestor măsuri, deficitul bugetar să fie redus cu peste 30 de miliarde de lei, urmând ca în luna decembrie să se situeze la 7,5% din PIB. Sprijinul solid din partea coaliției de guvernare din Parlament ar reprezenta un atu important în realizarea acestui obiectiv ambițios.

Eficientizarea utilizării fondurilor europene

În ceea ce privește PNRR, ideea mutării fondurilor către proiecte deja în derulare nu este nouă, dar până acum nu a beneficiat de un acord clar din partea Comisiei Europene. Aprobarea de principiu a Ursulei von der Leyen oferă astfel României o șansă reală de a eficientiza utilizarea fondurilor europene și de a evita pierderi financiare majore într-un context economic dificil.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România urmărește obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Rezilienţă (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și rezilienţă 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România cuprinde un pachet de reforme și investiţii publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru România, este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub forma de granturi și 14.94 mld euro sub formă de împrumuturi.