Potrivit lui Cristian Terheș, aceste negocieri s-au desfășurat direct între cei doi, prin mesaje SMS, fără transparență și fără implicarea instituțională corespunzătoare.
Cristian Terheș denunță lipsa de transparență a Ursulei von der Leyen
Cazul, devenit cunoscut în presă sub denumirea de „Phizergate”, a izbucnit în aprilie 2021, după ce Albert Bourla a declarat, într-un interviu pentru New York Times, că a schimbat în mod regulat mesaje cu Ursula von der Leyen despre achizițiile masive de vaccinuri Pfizer de către Uniunea Europeană. În urma acestui interviu, publicația americană a solicitat Comisiei Europene să pună la dispoziție copiile acestor mesaje. Comisia a refuzat cererea, fapt ce a stârnit controverse și a atras atenția mass-mediei și a instituțiilor europene.
În mesajul său, Cristian Terheș amintește că refuzul Comisiei Europene de a furniza aceste informații a determinat intervenția Ombudsman-ului european. După o investigație, Ombudsman-ul a concluzionat că Ursula von der Leyen a comis administrare defectuoasă („maladministration”) prin refuzul de a comunica datele cerute.
Terheș subliniază că încă din 2021, de la deschiderea anchetei de către Ombudsman, a introdus constant amendamente în raportul privind activitatea acestei instituții, solicitând Comisiei Europene să publice mesajele respective. Acesta consideră că lipsa de transparență reprezintă o gravă problemă instituțională, cu implicații asupra încrederii cetățenilor în Uniunea Europeană.
„Va fi sau nu Ursula von der Leyen condamnată azi? Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va decide azi, 14.05.2025, dacă Ursula von der Leyen a încălcat sau nu legea ca urmare a refuzului de a comunica mesajele pe care le-a schimbat cu Albert Bourla, CEO-ul de la Phizer, atunci când „negocia” direct cu acesta contractele pentru achiziția de vaccinuri în pandemie.
Scandalul acesta – mai numit și „Phizergate” – a explodat după un interviu al lui Albert Bourla din NY Times din aprilie 2021, când acesta a recunoscut că schimba regulat mesaje SMS cu Ursula von der Leyen privind achiziția în masă de către UE a vaccinurilor Phizer. Pornind de la acest detaliu, NY Times a cerut de la Comisia Europeană copii după aceste mesaje, însă aceasta a refuzat să le comunice. Jurnaliștii s-au adresat Ombudsman-ului european care, după o investigație, a concluzionat că Ursula von der Leyen, prin refuzul de a comunica respectivele date, a comis administrare defectuoasă (maladministration)”, a scris Terheș pe Facebook.
Verdictul va avea consecințe importante pentru instituțiile UE
În februarie 2022, europarlamentarul a organizat o conferință de presă alături de mai mulți colegi, în care a cerut demisia imediată a Ursulei von der Leyen pentru refuzul de a furniza aceste informații. Cu un an mai târziu, în februarie 2023, New York Times a decis să dea în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pe fondul refuzului prelungit de a publica mesajele.
În încheierea mesajului de pe Facebook, Terheș afirmă că urmează să se vadă care va fi decizia CJUE privind legalitatea acțiunilor Ursulei von der Leyen.
„Din 2021, de când Ombudsman-ului european a pornit această investigație, constant am introdus amendamente în raportul privind activitatea acestei instituții în care am cerut Comisiei Europene să publice aceste mesaje. În februarie 2022 am ținut o conferință de presă împreună cu câțiva colegi în care am solicitat demisia de îndată a Ursulei von der Leyen pentru lipsa de transparență de care a dat dovadă.
În februarie 2023, ca urmare a refuzului continuu al Ursulei von der Leyen de a publica respectivele mesaje, NY Times a dat în judecată Comisia Europeană la CJUE. Rămâne de văzut care va fi soluția curții azi”, a conchis Terheș.
Verdictul de astăzi ar putea avea consecințe importante atât asupra carierei politice a președintelui Comisiei Europene, cât și asupra modului în care transparența și responsabilitatea sunt aplicate în instituțiile UE.
Postarea poate fi vizualizată aici.
